„Stilul de viață american este pe cale să se schimbe”: Criza petrolului care a forțat SUA să treacă la ora de vară în mijlocul iernii
Data publicării:
În 1974, SUA au trecut la ora de vară încă din luna ianuarie, aceasta fiind una dintre măsurile de urgență luate de administrația Nixon pentru a răspunde crizei petrolului. Colaj foto: Profimedia Images
Când un embargo asupra petrolului a lovit Statele Unite, în 1973, soluția radicală a președintelui american de la acea vreme, Richard Nixon, a fost să îi pună pe cetățenii țării sale să înceapă ziua de lucru cu o oră mai devreme, chiar în mijlocul iernii.
Guvernul american a introdus ora de vară în ianuarie 1974. Astfel, ceasul s-a mutat cu o oră înainte cu două luni mai devreme de ziua obișnuită: ultima duminică din luna martie. Din cauza acestei schimbări premature, ziua de lucru începea când afară încă era întuneric.
Președintele Nixon a anunțat acest experiment într-un discurs televizat în noiembrie 1973, aceasta fiind una dintre măsurile de urgență luate pentru a răspunde crizei petrolului.
Măsura era menită să economisească combustibil prin reducerea consumului de electricitate în timpul orelor de seară, care au devenit ceva mai luminoase datorită schimbării orei. În același timp, însă, dimineața copiii plecau la școală pe întuneric, iar navetiștii trebuiau să înfrunte orele de vârf înainte de răsăritul soarelui.
Reporterul BBC, John Humphrys, remarca la acea vreme: „Stilul de viață american este pe cale să se schimbe.”
„Epoca unei surse de energie foarte ieftine s-a încheiat”
Începând din anii ‘50, prosperitatea Occidentului a fost susținută de un flux continuu de petrol ieftin. Totul s-a schimbat în octombrie 1973, atunci când țările exportatoare de petrol au transformat energia într-o armă în timpul Războiului de Iom Kipur.
Prețurile au crescut rapid și un embargo a fost impus pentru a pune presiune pe aliații Israelului, în special pe Statele Unite. „Epoca unei surse de energie foarte ieftine s-a încheiat, iar aceasta este noua eră”, a spus la acea vreme șeicul Ahmed Zaki Yamani, ministrul petrolului din Arabia Saudită.
Președintele Nixon a anunțat acest experiment într-un discurs televizat în noiembrie 1973, aceasta fiind una dintre măsurile de urgență luate pentru a răspunde crizei petrolului. Foto: Profimedia Images
„Americanii au refuzat să trateze cu seriozitate criza combustibilului, dar transmisiunea domnului Nixon i-a lăsat fără alternativă”, spunea reporterul Humphrys. „Măsurile pe care le-a prezentat vor afecta țara în mai multe moduri. Șoferii vor fi nevoiți să conducă mai încet. Limita de viteză, care diferă de la stat la stat, va fi coborâtă la 50 de mile pe oră.”
Nixon le-a cerut șoferilor americani să ia cât mai mulți oameni cu aceeași mașină când se duc la muncă pentru a reduce consumul de combustibil. 10% din toate zborurile comerciale au fost anulate, în timp ce industria s-a reorientat din nou înspre cărbune. „A sacrificat multe din măsurile anti-poluare, astfel că americanii se pot aștepta la un aer mai murdar”, a raportat la acea vreme Humphrys.
Președintele american le-a spus americanilor să coboare temperatura în termostate cu cel puțin trei grade Celsius și că dacă ar fi luat alte măsuri ar fi fost mai „incomode” și ar fi necesitat mai multe „sacrificii”.
Nixon spera ca SUA să consume cu 150.000 de barili de petrol pe zi mai puțin
Schimbarea orei „va rezulta în economisirea în lunile de iarnă a aproximativ 150.000 de barili de petrol pe zi”, a spus Nixon, adăugând că această măsură va fi mult mai puțin incomodă decât alte variante și efectele ei vor fi resimțite de toată lumea în mod egal.
Prețul benzinei pentru americani a crescut cu 50% pe timpul iernii, dar, comparativ cu prețurile de acum, era mult mai mic. „Dar pentru o țară care presupunea că benzina ieftină este un drept natural al americanilor, criza petrolului a fost un adevărat șoc”, a spus profesorul Davind Reynolds.
Cu toate că producția internă acoperea două treimi din consumul Statelor Unite, s-a creat o panică ce i-a făcut pe americanii de rând să creadă că SUA aveau să rămână fără combustibil. „Creșterea prețului și panica generală au creat o criză”, a mai spus Reynolds.
Ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial de Germania și Austria, iar alte țări le-au urmat exemplul ceva mai târziu. Scopul era acela de a profita cât mai mult de lumina naturală pentru a economisi cărbune.
Cu toate că producția internă acoperea două treimi din consumul Statelor Unite, s-a creat o panică ce i-a făcut pe americanii de rând să creadă că SUA aveau să rămână fără combustibil. Foto: Profimedia Images
„A doua epocă întunecată”
Măsura a fost introdusă și în SUA, în 1918, dar a fost atât de nepopulară încât legislația a rezistat doar șapte luni înainte să fie eliminată.
Nici a doua încercare de a introduce ora de vară în SUA nu a rezistat prea mult. Pe 6 ianuarie 1974, New York Times a descris-o drept „a doua epocă întunecată”.
La doar o zi după ce a intrat în vigoare, ziarul Hartford Courant scria despre patru adolescenți din Connecticut care au fost loviți de mașini în timp ce mergeau spre școală.
Un sondaj în decembrie 1973 arăta că 79% dintre participanți erau de acord cu trecerea la ora de vară. Până în februarie 1974, procentul a scăzut la 42%. Într-un final, măsura a fost abrogată de succesorul lui Nixon, Gerald Ford, la doar câteva săptămâni după ce fostul președinte și-a dat demisia în urma scandalului Watergate.
Și criza petrolului s-a încheiat, dar efectele ei s-au mai simțit mulți ani de zile. „SUA s-au descurcat mai bine decât majoritatea țărilor dezvoltate, dar inflația de 8% și șomajul de 7% au fost fără îndoială un șoc pentru sistem, după avântul economic lung de după război”, a spus Reynolds.
În plus, Europa și SUA au început să își caute și alți furnizori de petrol, dar și să ia în considerare surse de energie alternativă și măsuri pentru un consum mai eficient al combustibilului. Sfârșitul era aproape pentru mașinile mari care consumau mult combustibil.