Președintele SUA, Donald Trump, a prezentat joi, în mod oficial, nou-înființatul „Consiliu pentru Pace” la Forumul Economic Mondial de la Davos, înconjurat de mai mulți lideri mondiali care au acceptat să se alăture inițiativei, care se va concentra inițial pe reconstrucția Gazei. Inițiativa a primit sprijinul unor puteri cheie din Orientul Mijlociu, printre care Arabia Saudită, Turcia, Egiptul și Qatarul, în timp ce aliații tradiționali ai SUA, precum țările europene și Canada, au refuzat să participe sau rămân ezitanți în a se angaja, anunță Anadolu Ajansi.
Anunțul a coincis cu lansarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului între Israel și Hamas, care a pus capăt războiului Israelului împotriva Gazei, soldat cu peste 71.000 de morți din octombrie 2023.
Consiliul pentru Pace face parte dintr-un plan în 20 de puncte propus de Trump și adoptat ulterior de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie 2025.
Anadolu Ajansi a compilat o listă cu țările care au acceptat invitația, cele care încă o analizează și cele care au refuzat:
Țările care au acceptat
- Turcia, Egiptul, Iordania, Indonezia, Pakistanul, Qatarul, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-au înscris, reprezentanții lor participând la ceremonia de joi de la Davos.
- Marocul a acceptat invitația și a fost reprezentat de ministrul de externe Nasser Bourita la evenimentul de lansare.
- Bahrainul s-a înscris și a fost reprezentat la Davos de șeicul Isa bin Salman Al Khalifa, ministrul curții primului ministru.
- Argentina a acceptat, președintele Javier Milei participând la ceremonie.
- Azerbaidjanul și Armenia s-au alăturat și au fost reprezentate de președintele Ilham Aliyev și, respectiv, de prim-ministrul Nikol Pashinyan la lansarea de la Davos.
- Președintele belarus Alexander Lukashenko a acceptat invitația de a participa.
- Kazahstanul a acceptat să se alăture, iar președintele Kassym-Jomart Tokayev a participat la evenimentul de la Davos.
- Kosovo s-a înscris, președintele Vjosa Osmani fiind prezent la ceremonie.
- Secretarul general al Partidului Comunist din Vietnam, To Lam, a acceptat invitația în numele țării sale.
- Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a acceptat, de asemenea, invitația de a se alătura consiliului.
- Bulgaria, Paraguay, Uzbekistan și Mongolia au acceptat, de asemenea, să se alăture consiliului, liderii și reprezentanții fiecărei țări participând la evenimentul de semnare.
Invitații în curs de examinare
Mai multe țări au confirmat primirea invitațiilor, dar nu au anunțat încă deciziile finale:
- Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Moscova este „gata” să aloce 1 miliard de dolari Consiliului pentru Pace al președintelui american Donald Trump, adăugând că va discuta utilizarea activelor rusești înghețate în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții SUA la Moscova.
- China a confirmat primirea invitației, fără a preciza dacă va participa.
- Germania a luat act de invitație și a declarat că o analizează.
- India și Brazilia au declarat că deciziile vor fi luate în urma consultărilor interne.
- Vaticanul a confirmat că Papa Leon al XIV-lea a primit o invitație.
- Canada a adoptat o abordare prudentă, prim-ministrul Mark Carney neanunțând încă o decizie finală cu privire la aderare. Ulterior, Trump a declarat că retrage invitația adresată Canadei de a se alătura Consiliului pentru Pace.
- Irlanda a declarat că va „analiza cu atenție” propunerea.
- România, Finlanda, Grecia, Cipru, Japonia, Austria, Australia, Țările de Jos, Thailanda, Coreea de Sud, Singapore și Noua Zeelandă au fost invitate, dar nu și-au anunțat încă poziția finală.
Țări care au refuzat
Mai multe țări europene au refuzat participarea, invocând motive juridice și instituționale:
- Regatul Unit a declarat că nu va adera încă, din cauza preocupărilor legate de posibila participare a Rusiei.
- Franța a declarat că nu intenționează să adere „în această etapă”, avertizând că acestui consiliu i-ar putea fi acordate competențe care ar submina mecanismele existente ale ONU.
- Norvegia și Suedia au anunțat refuzuri similare, argumentând că inițiativa este în conflict cu dreptul internațional și cu cadrele multilaterale stabilite.
- Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat că țara sa are nevoie de mai mult timp pentru a decide cu privire la aderare, invocând probleme constituționale.
- Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a declarat că țara sa nu va adera la consiliu pentru moment, invocând îngrijorări că mandatul larg al inițiativei ar putea submina sistemul internațional ancorat în ONU.
Editor : C.A.
