Marți, danezii se prezintă la urne într-un scrutin care i-ar putea asigura prim-ministrului Mette Frederiksen un al treilea mandat, grație poziției sale ferme împotriva președintelui american Donald Trump în privința Groenlandei, chiar dacă îngrijorările legate de costul vieții i-au afectat credibilitatea ca reprezentantă a stângii.
Sondajele de opinie arată că social-democrații se îndreaptă spre cel mai slab rezultat de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial: mulți danezi o acuză pe Frederiksen că nu a făcut suficient pentru a proteja modelul nordic de bunăstare, în timp ce alții subliniază oboseala crescândă după aproape șapte ani de conducere a acesteia.
Frederiksen, în vârstă de 48 de ani, a convocat alegerile cu câteva luni înainte de termenul limită din octombrie, într-o mișcare pe care observatorii au descris-o ca fiind o încercare de a profita de o creștere a popularității, pe fondul intensificării retoricii lui Trump privind controlul asupra Groenlandei în ianuarie și a refuzului acestuia de a exclude recurgerea la forța militară.
Însă problema Groenlandei a intrat de atunci pe o traiectorie diplomatică mai puțin tensionată și a fost depășită de preocupările interne, inclusiv o propunere privind impozitul pe avere și dezbaterile despre imigrație.
Cu toate acestea, Frederiksen și-a bazat campania pe promisiunea că abilitățile sale de lider, dovedite și consolidate, vor ajuta această națiune de 6 milioane de locuitori să gestioneze relația complexă cu Washingtonul și să coordoneze răspunsul european la războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
„Știu că uneori mă exprim puțin cam direct”, a spus ea în timpul unui recent eveniment de campanie. „Dar, având în vedere vremurile în care trăim, este poate foarte bine că există unele lucruri care nu pot fi interpretate greșit: că Rusiei nu trebuie să i se permită să câștige sau că Groenlanda nu este de vânzare.”
Vremuri grele
Frederiksen, care conduce Danemarca din 2019, a fost primul premier care a depășit diviziunea dintre stânga și dreapta în Danemarca în ultimii peste 40 de ani, dar se preconizează că coaliția sa își va pierde majoritatea parlamentară.
„În mare măsură, aceste alegeri se concentrează asupra lui Mette Frederiksen”, a declarat analistul politic Hans Engell, adăugând că, în timp ce unii alegători o consideră persoana potrivită într-o perioadă de criză, alții o percep ca fiind prea autoritară.
Partidul ei, Social-Democrații, ale cărui reforme dure în domeniul azilului au îndepărtat o parte din electoratul de stânga, și-a revenit în sondaje după criza din Groenlanda, urcând de la un minim de 17% înregistrat în decembrie la aproximativ 21%.
Cu toate acestea, se preconizează că blocul de stânga nu va atinge cele 90 de locuri necesare pentru a obține majoritatea în Folketingul danez, care are 179 de locuri, prognozele indicând aproximativ 85 de locuri.
Totuși, având în vedere că aliații de stânga se așteaptă să rămână pe poziții, iar blocul de dreapta este divizat, ea rămâne favorita pentru formarea următorului guvern, pe măsură ce partidele se repoziționează pe linii mai tradiționale de stânga-dreapta.
Printre temele-cheie ale campaniei se numără propunerea lui Frederiksen de a reintroduce un impozit pe avere pentru a finanța investițiile în educație și asistență socială, o măsură menită să semnaleze o orientare spre stânga.
În sistemul parlamentar danez, un guvern nu trebuie să dețină majoritatea – trebuie doar să nu existe o majoritate împotriva sa.
Blocul de dreapta este condus de ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, din Partidul Liberal, în timp ce rezultatul ar putea depinde de fostul prim-ministru Lars Lokke Rasmussen, liderul Partidului Moderat de centru și actualul ministru de externe, care se află în poziția de a juca rolul de „făuritor de regi”.
Alinierea lui Rasmussen fie cu blocul lui Frederiksen, fie cu o coaliție de dreapta ar putea determina cine va forma următorul guvern.
În total, 12 partide participă la alegeri. În plus, cele patru locuri alocate candidaților din Groenlanda și Insulele Feroe s-ar putea dovedi decisive.
Observatorii urmăresc cu atenție și rezultatele votului de pe această insulă arctică de mari dimensiuni, căutând indicii care să arate dacă coaliția de guvernare de la Nuuk ar putea fi pe cale să se destrame, o problemă potențial îngrijorătoare într-un moment în care Danemarca poartă discuții cu oficiali americani și groenlandezi cu privire la politica viitoare.
Votarea a început la ora 8:00, ora locală (07:00 GMT), iar secțiile de votare se închid la ora 20:00, urmând ca sondajele la ieșirea de la urne să fie publicate la scurt timp după aceea.
Editor : A.R.
