Finlanda, bolnavul Europei

Tot mai puțini vizitatori la operele lui Constantin Brâncuși. Numărul turiștilor care ajung în Târgu Jiu a scăzut cu aproape un sfert

Explicații pentru saltul „ratat” cu parașuta. Greșeala făcută de sportivul care a sărit pentru prima dată de la 1.200 de metri

Cum a ajuns România să vândă ieftin energie în Bulgaria și să o reimporte de 7 ori mai scump

„Trebuie să avem rapid un guvern”. Kelemen Hunor, după întâlnirea cu Sorin Grindeanu: „Refacerea coaliției este varianta dorită”

Buzoianu, despre valoarea tichetelor din Programul Rabla 2026: „N-are cum să scadă mai mult decât în 2025”

Mircea Abrudean: Premierul tehnocrat nu e soluția. „Orice discuție cu PSD este exclusă”

Daniel Zamfir spune că România va avea un guvern „săptămâna viitoare”. Daniel Fenechiu neagă discuții PSD–PNL

Prognoza meteo: vreme instabilă, cu ploi puternice, temperaturile scad

„N-a fost niciodată așa, în luna mai”. Peisaj dezolant pe Dunăre: au apărut insule de nisip la Piscu Vechi, în Dolj

În ultimii trei ani ani, PIB-ul s-a plimbat mai mult pe minus şi când ieşea la suprafaţă, câştigurile au fost o cantitate neglijabilă. Nici viitorul nu se anunţă luminos - slăbirea Rusiei sub sancţiunile occidentale e o lovitură indirectă către Finlanda, pentru care Rusia era cel mai mare partener comercial. Potrivit băncii centrale finlandeze, o scădere de 25% a importurilor ruseşti echivalează cu o tăiere de 0,9% din avansul economic a Finlandei.

Recent, premierul Alexander Stubb a declarat că Finlanda e în mijlocul unui deceniu pierdut. În octombrie, una dintre cele mai mari agenţii de rating din lume a aruncat Finlanda într-o categorie inferioară - atunci premierul declara resemnat că epoca de aur a Finlandei a ajuns la sfârşit.

Aici s-a ajuns nu doar după criză, dar şi după ce importanţa celor de la Nokia pe piaţa globală s-a topit brusc. Între 1998 şi 2007, Nokia aducea Finlandei un sfert din creşterea economică. Cu exporturile volatilizate şi veniturile bugetare subţiate, Finlanda a sărit de pe şine, iar sincronizarea cu marea criză globală nu a ajutat. Producţia industrială bate în retragere, la fel şi încrederea investitorilor.

Industria slăbită a diluat veniturile la bugetul de stat. S-a deschis o prăpastie în finanţele publice care a fost umplută cu bani luaţi cu împrumut. Dacă în 2008 datoria publică era 33% din PIB, anul acesta ar putea urca peste 60% din PIB, potrivit estimărilor Ministerului finlandez de Finanţe.

Mediul de afaceri din ţară vede un viitor în care finlandezii vor avea de cărat un sac tot mai greu de datorii şi cer răsturnarea actualei politici fiscale. Marile companii se simt sufocate de taxe şi împiedicate să facă angajări. Acuzele la adresa guvernului au susţinere din partea statisticii - şomajul în august a urcat la 7,4%, de la un 5,2% înaintea crizei. Marile companii ale Finlandei au făcut restructurări masive, iar singurul sector care a crescut este sectorul guvernamental. Avea imaginea unui stat suplu, acum însă administraţia finlandeză e ţinta criticilor din mediul de afaceri. Sunt cerute restrângeri ale aparatului administrativ şi limitarea cheltuielilor guvernamentale.

Creşterea statului în timp ce mediul privat se scufundă în criză e o eroare care ar putea fi taxată scump la urnele de votare. În patru luni, în Finlanda vor fi alegeri, iar partidele cu mesaje populist-naţionaliste încearcă să exploateze în propriul folos antipatia faţă de actualul guvern.  

Citiți și: 

Suedia. Probleme în paradisul social al Europei

Economiile scandinave cad în propria capcană