Juncker îşi face bilanţul mandatului în fruntea Comisiei Europene şi recunoaşte că a făcut „două greşeli”

Jean-Claude Juncker a recunoscut marţi două mari „greşeli” în timpul mandatului său de cinci ani în fruntea Comisiei Europene: tăcerea sa în timpul campaniei pentru referendumul privind Brexitul şi reacţia sa prea tardivă la scandalul Luxleaks, relatează Agerpres.

Șeful executivului comunitar de la Bruxelles a făcut un bilanţ în general pozitiv al preşedinţiei sale în faţa presei, subliniind în special relansarea investiţiilor şi scăderea şomajului în UE după 2014.

El a spus că executivul condus de el şi-a îndeplinit obiectivele în materie de creştere economică, joburi şi investiţii. „În aceste trei domenii ne-am achitat de sarcini”, le-a spus el jurnaliştilor la Bruxelles.

Mandatul de cinci ani al lui Juncker se încheie în octombrie, după alegerile europene de la sfârşitul acestei luni care vor declanşa o perioadă de tranziţie politică în instituţiile cheie din Uniunea Europeană.

Din 2014, rata şomajului în zona euro a scăzut de la 11,5% la 7,7%, în timp ce economia a crescut pentru al şaptelea an consecutiv de la criza economică, potrivit executivului UE.

Juncker a afirmat că este mândru în special de păstrarea Greciei în zona euro, în pofida crizei economice prin care a trecut ţara.

Pe de altă parte, el a recunoscut două „greşeli”, printre care decizia sa de a nu interveni în dezbaterile încinse care au marcat campania pentru referendumul din Marea Britanie din 2016, care a dus la luarea deciziei privind Brexitul.

„Am ascultat guvernul britanic, l-am ascultat pe dl Cameron (David Cameron era pe atunci premier conservator britanic - n.r.), pentru că el mi-a spus să nu intervin în campania pentru Brexit”, a spus Juncker.

Responsabilul european regretă astăzi această alegere, pentru că „am fi fost singurii care să contrazică minciunile proferate” în timpul acestei campanii, care s-a soldat cu o victorie a susţinătorilor divorţului de UE.

La trei ani de la referendum, Brexitul, prevăzut iniţial pentru 29 martie 2019, nu a avut încă loc. UE a acceptat să amâne data-limită până la 31 octombrie, pentru a lăsa timp clasei politice britanice să se pună de acord asupra modalităţilor retragerii din blocul comunitar.

O altă greşeală recunoscută marţi de Juncker are legătură cu scandalul Luxleaks, o afacere care a scos la lumină acordurile încheiate în Luxemburg de companii cu administraţia ţării sale pentru a plăti impozite mai mici.

„Am aşteptat prea mult înainte de a reacţiona, asta a fost o greşeală gravă, am întârziat prea mult cu răspunsul”, a estimat preşedintele Comisiei, care a fost premier al Luxemburgului în perioada 1995-2013.

Scandalul a izbucnit în noiembrie 2014 datorită dezvăluirilor unor avertizori de integritate, care au fost urmate de declanşarea unor proceduri judiciare.