Într-o regiune izolată din Sardinia, numărul persoanelor care ajung la vârsta de 100 de ani este de aproximativ cinci ori mai mare decât în restul Europei. Cercetătorii care au studiat așa-numita „zonă albastră” au descoperit că secretul longevității nu ține doar de alimentație sau genetică, ci și de curiozitate, reziliență emoțională și o viață socială activă, potrivit Euronews.
Zonele albastre sunt regiuni geografice relativ izolate, precum zona central-estică a Sardiniei (Italia), Okinawa (Japonia), Ikaria (Grecia) sau Nicoya (Costa Rica), caracterizate prin longevitatea excepțională și nivelul ridicat de bunăstare al locuitorilor lor.
Pentru ca o regiune să fie considerată „zonă albastră”, aceasta trebuie să aibă granițe bine definite, o concentrație neobișnuit de mare de persoane care au atins vârsta de cel puțin 90 de ani în ultimii 150 de ani și documente care să permită verificarea datelor de naștere și deces.
Cercetări anterioare au arătat că locuitorii acestor regiuni se bucură de o viață mai lungă datorită unei combinații de factori genetici, de mediu, alimentari, socio-culturali și psihologici.
Care este secretul locuitorilor din Sardinia
Noul studiu, publicat în International Journal of Applied Positive Psychology, a comparat persoane în vârstă din zona albastră a Sardiniei cu persoane de aceeași vârstă dintr-o zonă rurală învecinată. Participanții au răspuns la întrebări despre stilul lor de viață, datele demografice și calitatea percepută a vieții și au susținut un test cognitiv.
În zona albastră a Sardiniei, persoanele în vârstă beneficiază de activități regulate care le stimulează atât din punct de vedere social, cât și cognitiv. Ele își păstrează un rol important în comunitate și un sentiment al utilității și scopului în viață, elemente pe care autorii studiului le descriu drept „chei ale unei îmbătrâniri reușite”.
Cercetătorii au constatat că locuitorii din zona albastră manifestă un nivel mai ridicat de curiozitate și deschidere către idei noi, precum și o capacitate mai mare de a înțelege și împărtăși propriile emoții.
Datele sugerează că profilurile de personalitate adaptative și stilurile de viață active sunt esențiale pentru menținerea sănătății mentale și fizice la vârste înaintate, au subliniat autorii studiului.
Locuitorii din zona albastră duc un stil de viață simplu, dar foarte activ. Ei petrec semnificativ mai mult timp în activități recreative care stimulează mintea și corpul: în medie 11,3 ore pe săptămână, comparativ cu 6,8 ore în cazul persoanelor din afara acestor regiuni.
Cercetătorii au observat, de asemenea, că în loc să încerce să facă de toate, acești vârstnici se concentrează selectiv asupra activităților pe care încă le pot desfășura cu succes și care le oferă satisfacție, precum grădinăritul, plimbările sau participarea la întâlniri sociale în centrele comunitare.
Persoanele în vârstă din zona albastră păstrează adesea legături sociale puternice în cadrul comunităților lor și se declară mai mulțumite atât de relațiile de familie, cât și de cele din afara familiei. De asemenea, ele dispun de strategii mai eficiente pentru gestionarea problemelor cotidiene și de o competență emoțională mai ridicată.
Implicarea socială și gestionarea eficientă a stresului sunt componente esențiale pentru o îmbătrânire sănătoasă în aceste comunități aparte, au concluzionat autorii.
Unde se află zona albastră din Sardinia
Potrivit cercetărilor recente, zona albastră din Sardinia se întinde pe teritoriul a șase sate din partea central-estică a insulei, în regiunea Ogliastra.
Aici, procentul centenarilor în rândul persoanelor născute între 1880 și 1900 a fost de aproximativ cinci ori mai mare decât în restul Europei și de trei ori mai mare decât în Sardinia, în ansamblu. Această proporție a continuat să crească de când termenul de „zonă albastră” a fost introdus, în urmă cu aproape 20 de ani.
În timp ce la nivel global femeile ating mai frecvent vârsta de 100 de ani decât bărbații, în această parte a Sardiniei proporția este aproximativ egală.
În zona albastră a insulei, cercetătorii au verificat vârsta fiecărei persoane de peste 90 de ani prin compararea arhivelor civile și bisericești și prin reconstruirea arborilor genealogici ai familiilor, pentru a elimina eventualele erori sau confuzii de identitate.
Editor : Ș.A.
