Suedia a anunțat modificarea legislației care permitea deportarea adolescenților migranți după împlinirea vârstei de 18 ani, chiar dacă familiile lor aveau dreptul să rămână în țară. Noile reguli ridică la 21 de ani pragul de vârstă pentru astfel de cazuri și oferă posibilitatea depunerii unor noi cereri de permis de ședere, însă guvernul de la Stockholm insistă că va menține o politică de azil strictă.
Suedia a anunțat luni că va reforma regulile de imigrație criticate pentru faptul că permit deportarea adolescenților, chiar dacă familiile acestora au dreptul să rămână în țară. Printre modificări se numără și majorarea vârstei de la care astfel de deportări pot avea loc, scrie Euronews.
Agenția suedeză pentru Migrație a suspendat în martie așa-numitele „deportări ale adolescenților”, după ce guvernul a anunțat că intenționează să schimbe legislația. Este vorba despre cazurile unor minori care au venit în Suedia împreună cu părinții lor, atunci când aceștia au solicitat azil, dar care sunt obligați să părăsească țara după împlinirea vârstei de 18 ani.
Regulile, puternic contestate, au făcut frecvent obiectul dezbaterilor publice în Suedia în lunile care au precedat suspendarea lor. Atât guvernul de dreapta, cât și partenerul său parlamentar de extremă dreapta, partidul Democrații Suediei, au recunoscut că sistemul era defectuos.
În aceste situații, părinții au dreptul de a rămâne în Suedia, însă adolescenții sunt considerați că nu îndeplinesc condițiile necesare și primesc ordin de expulzare odată ce ating vârsta la care sunt considerați adulți. Luni, guvernul și Democrații Suediei au anunțat mai multe măsuri de relaxare a regulilor.
În primul rând, vârsta la care copiii migranților vor fi considerați adulți în fața legii va crește de la 18 la 21 de ani. În plus, persoanele vizate de un ordin de deportare, dar care nu au părăsit încă țara, vor putea depune o nouă cerere pentru obținerea unui permis de ședere.
Și cei care au părăsit deja Suedia vor putea depune cereri, online sau prin intermediul unei ambasade, cu condiția să fi deținut un permis de ședere pentru reunificarea familiei la un moment dat în ultimii trei ani.
„Facem astăzi un pas important. Sunt foarte mulțumit că pot prezenta această soluție”, a declarat ministrul Migrației, Johan Forssell, într-o conferință de presă.
Anterior, atunci când solicitanții adulți de azil primeau permise de ședere, și copiii lor obțineau automat drept de ședere permanentă. Însă, din 2021, copiii primesc doar permise de ședere temporare și sunt obligați să depună o nouă cerere ulterior.
Adolescenții care „au făcut totul corect ar trebui, desigur, să aibă posibilitatea de a munci, de a studia și de a deveni parte a frumoasei noastre țări și a societății noastre”, a afirmat Forssell.
Guvernul de coaliție al premierului Ulf Kristersson, susținut de extrema dreaptă, a ajuns la putere în 2022 promițând o înăsprire a politicilor privind imigrația. Luni, Forssell a subliniat că executivul rămâne adeptul unei „politici de azil foarte stricte”.
După afluxul masiv de solicitanți de azil din 2015, guvernele suedeze succesive, indiferent de orientarea politică, au înăsprit constant legislația în domeniul azilului și imigrației.
Editor : M.I.
