Premierul de extremă-dreapta al Ungariei, Viktor Orban, a atacat „amestecarea” raselor europene și non-europene într-un discurs care imediat a provocat indignarea partidelor de opoziție și a politicienilor europeni, transmite The Guardian.
„Noi (ungurii) nu suntem o rasă mixtă...și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a spus Orban sâmbătă. El a adăugat că țările unde europenii și non-europenii se amestecă „nu mai sunt națiuni”.
Orban a făcut afirmații similare ani de zile, însă aceste comentarii au fost formulate în termeni clar extremiști.
Katalin Cseh, europarlamentar al partidului de opoziție Momentum, a spus că a fost îngrozită de discursul premierului. „Declarațiile lui aduc aminte de o vreme pe care cred că cu toții am vrea s-o uităm. Arată adevăratele culori ale regimului”, a precizat ea.
Pe Twitter, Cseh s-a adresat persoanelor de rasă mixtă din Ungaria: „Culoarea pielii voastre s-ar putea să fie diferită, s-ar putea să veniți din Europa sau de mai departe, însă sunteți unul dintre noi și suntem mândri de voi. Diversitatea întărește națiunea, nu o slăbește”.
Europarlamentarul român Alin Mituță a răspuns și el furios la comentariile lui Orban. „A vorbi despre rasă sau «puritate» etnică, în special într-o regiune atât de amestecată cum este Europa centrală și de est, este pur și simplu delirant și periculos. Și așa este și domnul Orban”, a scris acesta pe Twitter.
Orban a făcut aceste afirmații în timpul discursului anual din Băile Tușnad, unde a mai vehiculat anterior mari idei politice sau direcții ideologice. Acolo, în 2014, el a spus prima dată că vrea să construiască o „democrație iliberală” în Ungaria.
În acest an, Orban a ținut un discurs apocaliptic în care prezice declinul vestului și profețează „un deceniu de pericol, nesiguranță și război”. El a mai criticat dur sprijinul occidental militar pentru Ucraina, poziționându-se ca cel dintâi aliat al Moscovei din cadrul Uniunii Europene.
„Cu cât NATO dă mai multe arme moderne ucrainenilor, cu atât rușii vor împinge linia frontului înainte...Ceea ce facem este să prelungim războiul”, a spus Orban în timpul unui discurs de sâmbătă.
Ungaria este membră NATO, însă Orban a avut de multă vreme relații prietenoase cu Putin și a petrecut cinci ore în Moscova vorbind cu liderul rus în februarie, la scurt timp înainte de invazia Rusiei. Discursul vine la două zile după ce ministrul său de externe a făcut o vizită surpriză la Moscova pentru discuții și îl pune cu mult în afara consensului european privind războiul.
Orban a spus că treaba vestului nu ar trebui să fie speranța la o victorie ucraineană, ci să medieze un acord de pace. „Nu ar trebui să fim de partea Rusiei sau de cea a Ucrainei, ci între cele două”, a spus el, adăugând că politica de impunere a sancțiunilor asupra Rusiei nu a funcționat.
Oleg Nikolenko, purtător de cuvânt al ministerului de externe de la Kiev, a spus despre afirmațiile lui Orban că sunt „propagandă rusă”.
Orban a câștigat al patrulea mandat consecutiv ca premier la alegerile din acest an, guvernul său fiind acuzat că sufocă libertatea presei și afectează normele democratice de când partidul său Fidesz a preluat puterea în 2010. De la criza refugiaților din 2015, guvernul lui Orban a folosit retorica anti-migraționistă de extremă-dreapta ca principal punct de discuție.
Sâmbătă, el a făcut frecvente referiri la teoria conspirației privind „marea înlocuire”, care spune că există un complot de a dilua populația albă a SUA și a țărilor europene prin imigrație. El a spus că este „un truc ideologic a stângii internaționaliste să spună că populația europeană este deja o rasă mixtă”.
El a numit demografia, migrația și genul ca principalele câmpuri de luptă ale viitorului, în aceeași zi în care mii de oameni s-au adunat în Budapesta pentru parada anuală Pride din acest oraș.
Comisia Europeană a dat în judecată Ungaria din cauza unei legi recente împotriva LGBTQ+, care este o copie a legii privind „propaganda gay” din Rusia. Aceasta interzice persoanelor homosexuale de la a fi prezentate în materiale școlare sau în emisiuni televizate pentru minori.
Poziția lui Orban privind Ucraina l-a costat sprijinul unor aliați ideologici, în mod notabil partidul aflat la putere în Polonia „Lege și Dreptate”, care a criticat poziția sa echivocă privind războiul.
Orban va spera ca la alegerile din Italia în septembrie să revină coaliția de dreapta și de asemenea susține reîntoarcerea lui Donald Trump în 2024. Luna viitoare, el ar urma să meargă în Dallas, Texas, unde se va adresa CPAC, o mare adunare a conservatorilor americani. Anterior în acest an, CPAC a găzduit o sesiune specială a conferinței în Budapesta.
În Ungaria, bătălia lui Orban cu instituțiile europene pare că se va intensifica. UE a înghețat câteva miliarde de euro din fondurile de redresare alocate statului din cauza îngrijorărilor privind corupția și statul de drept. Discursul dur al lui Orban ar putea fi un semn că guvernul maghiar a renunțat la primirea fondurilor.
Editor : A.C.
