S-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian de cinci zile care a marcat vara anului 2008. Atunci, armata rusă a intervenit în Georgia pentru a susţine mica Osetie de Sud, regiune separatistă prorusă unde Tbilisi lansase o operaţiune militară.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În noaptea de 7 spre 8 august, Georgia a lansat o ofensivă militară pe scară largă pentru a recupera teritoriul separatist al Osetiei de Sud.
Miliţiile osetine, ajutate de trupele ruseşti de menţinere a păcii, au opus rezistenţă, dar fără prea mare succes. Rusia a început o contraofensivă, cu tancuri şi paraşutişti.
„A fost un atac asupra trupelor noastre de menţinere a păcii, mulţi au murit. Normal că cineva trebuie să răspundă pentru victime”, declara liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
La acea data, Mihail Saakașvili ocupa fotoliul de președinte al Georgiei.
Luptele din Osetia de Sud au mai durat câteva zile, timp în care armata rusă a reuşit să împingă trupele georgiene afară din republica separatistă şi să ocupe câteva oraşe de lângă graniţă.
Aviaţia rusă a atacat mai multe ţinte strategice de pe teritoriul Georgiei, înclusiv capitala Tbilisi.
Prin medierea Franţei, care deţinea atunci preşedinţia Uniunii Europene, acordul de pace între Rusia şi Georgia s-a semnat la 16 august 2008, la Moscova.
În timpul conflictului, armata georgiană a pierdut 171 de soldaţi, iar cea rusă, 64, cu sute de răniţi de ambele părţi.
Acum, după un deceniu, situaţia dintre cele două ţări este în continuare tensionată.
Georgia a pierdut complet controlul Osetiei de Sud şi Abhaziei, două republici reparatiste georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia.
Experţii şi analiştii militari susţin că politica pro-occidentală a Georgiei este una dintre cauzele conflictului şi a relaţiei tensionate dintre Rusia şi fosta republică sovietică. Preşedintele rus Vladimir Putin a spus clar, în repetate rânduri, că Rusia nu va accepta niciun fel de influenţă străină în spaţiul fost-sovietic. Dar în ciuda conflictului, Georgia continuă să aibă ca obiectiv aderarea la NATO.
Subiectul aderării a fost repus recent pe tape de premierul rus Dmitri Medvedev, care a amenințat voalat Georgia.
Aderarea Georgiei la NATO ar putea declanşa „un conflict teribil" cu consecinţe catastrofale, a declarat oficialul rus într-un interviu acordat postului de radio Kommersant FM.
La 12 iulie, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reiterat intenţia Alianţei Nord-Atlantice de a primi Georgia în rândurile sale. Cu toate acestea, el nu a spus când aceasta s-ar putea întâmpla. La summitul NATO de la Bucureşti din 2008, statele membre au promis că Ucraina şi Georgia se vor alătura în viitor alianţei.
