Vârsta de pensionare ar trebui ajustată gradual, în funcție de speranța de viață, iar excepțiile de la pragul standard ar trebui eliminate, potrivit recomandărilor formulate de Consiliul Fiscal. Măsurile sunt propuse pentru reducerea presiunii asupra bugetului, în contextul îmbătrânirii populației și al apropierii pensionării generației „decrețeilor”.
Consiliul Fiscal avertizează, în raportul anual pentru 2025, că evoluția demografică reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru finanțele publice ale României. Pe măsură ce generațiile numeroase născute după adoptarea Decretului din 1966 se apropie de vârsta de pensionare, numărul beneficiarilor va crește, în timp ce baza persoanelor care contribuie la sistem rămâne redusă.
„Pe fondul atingerii vârstei de pensionare de către generația «decrețeilor», costul îmbătrânirii populației, integrat parțial în proiecția de bază, exercită presiuni suplimentare asupra cheltuielilor. Potrivit acestor date, cheltuielile cu pensiile din România sunt estimate să crească până în 2030”, se precizează în raport.
Consiliul Fiscal nu afirmă că întreaga generație a „decrețeilor” se pensionează acum. Conform calendarului actual, primele cohorte numeroase născute în 1967 vor atinge vârsta standard de pensionare începând din 2030 în cazul femeilor și din 2032 în cazul bărbaților. Unele persoane pot ieși însă mai devreme din activitate, dacă îndeplinesc condițiile pentru pensionare anticipată sau beneficiază de reducerile prevăzute de lege.
Ce măsuri recomandă Consiliul Fiscal
Pentru limitarea efectelor îmbătrânirii populației asupra bugetului, instituția recomandă creșterea participării pe piața muncii, extinderea bazei de contribuție și modificarea graduală a vârstei de pensionare.
„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se arată în document.
Raportul nu indică o nouă vârstă până la care ar trebui să lucreze românii și nici nu propune un calendar concret pentru aplicarea măsurii. Recomandarea presupune stabilirea unei legături între evoluția speranței de viață și vârsta standard de pensionare, simultan cu reducerea derogărilor care permit ieșirea mai devreme din activitate.
Presiunea demografică este amplificată de participarea redusă a populației la piața muncii, de aproximativ 67% în România, comparativ cu media de 75,3% din Uniunea Europeană. Numărul mai mic de angajați restrânge baza persoanelor care plătesc contribuții și limitează potențialul de creștere a economiei.
În 2025, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 63%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de anul precedent. România a avut a doua cea mai redusă rată de ocupare din Uniunea Europeană, după Italia, iar diferența față de media europeană a ajuns la opt puncte procentuale.
Deficitul sistemului de asigurări sociale a crescut
Problemele demografice se suprapun peste un deficit deja ridicat al sistemului. Deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, luând în calcul și pensiile speciale sau de serviciu, a ajuns în 2025 la 52,4 miliarde de lei, cu 12,7 miliarde de lei peste nivelul din anul anterior.
În același timp, deficitul bugetelor de asigurări sociale, pensii, sănătate și șomaj, a reprezentat 27,8% din deficitul bugetar total. Consiliul Fiscal subliniază că, deși deficitul general s-a redus în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB, deficitul sistemelor de asigurări sociale a crescut cu 0,3 puncte procentuale.
Cheltuielile de asistență socială au urcat cu aproximativ 12% în 2025, echivalentul a aproape 27 de miliarde de lei. Evoluția a fost determinată în principal de efectul pentru un an întreg al recalculării pensiilor aplicate începând din septembrie 2024.
Pentru 2026, cheltuielile de asistență socială au fost estimate la aproximativ 249 de miliarde de lei, echivalentul a 12,2% din PIB. Proiecția a avut la bază măsurile de înghețare a pensiilor publice, a pensiilor speciale, a indemnizațiilor sociale și a alocațiilor pentru copii la nivelurile din decembrie 2025.
Ce spune Consiliul Fiscal despre indexarea pensiilor
În perspectiva bugetului pentru 2027, Consiliul Fiscal recomandă ca majorarea cheltuielilor cu pensiile și salariile bugetarilor să fie corelată cu evoluția economiei.
„Pentru 2027, cheltuielile publice prognozate cu salarii și pensii nu trebuie să depășească, în ceea ce privește ritmul de creștere, dinamica PIB-ului nominal, iar o indexare trebuie să fie prudentă”, a precizat instituția.
PIB-ul nominal reprezintă valoarea economiei calculată la prețurile curente și include atât evoluția activității economice, cât și creșterea prețurilor. Recomandarea presupune, astfel, ca statul să nu majoreze cheltuielile cu pensiile și salariile mai repede decât cresc resursele economiei.
Consiliul Fiscal estimează pentru 2027 o creștere economică reală de aproximativ 2% și o inflație care ar putea coborî sub 4% la sfârșitul anului, dacă nu vor apărea alte șocuri puternice. Deficitul bugetar ar trebui redus, în același timp, până în jurul nivelului de 5,5% din PIB.
Instituția consideră că politicile de majorare a salariilor și de indexare a pensiilor au avut un caracter discreționar și recomandă înlocuirea lor cu reguli transparente și predictibile, corelate cu evoluția activității economice și cu puterea de cumpărare.
În 2025, cheltuielile cu salariile și asistența socială, inclusiv pensiile, au reprezentat împreună 68,8% din veniturile bugetare ale României. Ponderea a scăzut cu 4,2 puncte procentuale față de 2024, pe fondul măsurilor de consolidare bugetară, însă presiunea asupra finanțelor publice a rămas ridicată, în special din cauza veniturilor bugetare reduse în comparație cu celelalte state europene.
Citește și: Consiliul Fiscal nu exclude ca România să intre într-o recesiune ușoară în 2026. Cum arată prognozele pentru 2027
Editor : A.D.
