Live Text Sirenele de raid aerian sună la Kiev. Zelenski: Macron pierde timpul dacă ia în considerare negocieri cu Putin
Armata ucraineană le provoacă pierderi foarte mari forțelor ruse, în regiunea Donbas, susține Volodimir Zelenski în mesajul lui de azi-noapte. El le-a spus ucraienilor că armata lucrează la planurile unor acțiuni care vor avea loc într-un viitor apropiat. În același timp, Zelenski anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei. La conferința de securitate de la Munchen, Joseph Borrell, șeful diplomației europene, a declarat că războiul s-ar putea încheia în câteva săptămâni. Iar rezultatul nu va fi cel dorit de Europa, dacă livrările de armament și muniție pentru Ucraina nu vor crește în cel mai scurt timp. Între timp, președintele Joe Biden a făcut luni o vizită surpriză la Kiev, unde s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, deși era așteptat la Varșovia. Luni dimineață, au pornit alarmele de raid aerian în Kiev și în jurul Ucrainei.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Lupte violente în Vuhledar
ACTUALIZARE 18:45 Corespondentul Sky News în Dnipro transmite că există semne certe că rușii au început ofensiva în estul Ucrainei.
Acesta spune că în ultimele zile, au existat lupte extrem de violente între forțele ucrainene și rusești în jurul orașului Vuhledar din regiunea Donețk.
Trupele rusești au trimis valuri de oameni din infanterie pentru a încerca capturarea Vuhledar, deși armata ucraineană spună că a respins asaltul, provocând un număr imens de victime în rândul rușilor.
Între timp, forțele ruse, asistate de grupul de mercenari Wagner și-au intensificat ofensiva în încercarea de ocupa orașul Bahmut, de la preluarea controlului asupra orașului vecin ce are o mină de sare, Soledar, în urmă cu o lună.
În contextul în care Bahmut este încercuit din trei părți de forțele rusești, a rămas un singur drum care poate fi folosit de ucraineni pentru a ieși sau intra în oraș, iar acea rută este puternic bombardată, mai transmite corespondentul internațional.
Forțele Ucrainei au de făcut o alegere clară – să stea pe poziții și să lupte sau să se retragă pentru a salva oameni și muniție – o decizie extrem de dificilă în contexul în care Kiev de asemenea ia în considerare propria contraofensivă în următoarele săptămâni și luni.
Şase militari ruși au murit într-un incendiu care a cuprins un buncăr de lângă granița cu Ucraina
ACTUALIZARE 16:57 Şase militari ruşi au murit într-un incendiu dintr-un buncăr din regiunea Kursk, aflată lângă frontiera cu Ucraina, a anunţat Ministerul Apărării rus, care a spus că motivul ţine de o "încălcare gravă" a normelor de siguranţă, informează Agerpres.
Focul a izbucnit în apropierea satului Ulanok, aflat la mai puţin de 10 kilometri de frontiera nord-estică a Ucrainei cu Rusia.
Ministerul Apărării rus a declarat că incendiul a fost rezultatul unei "încălcări grave" a normelor de siguranţă, fără a oferi însă alte detalii, potrivit agenţiei RIA Novosti.
Republica Moldova cere Uniunii Europene sancţionarea oligarhilor moldoveni care ajută Moscova
ACTUALIZARE 16:35 Republica Moldova a cerut luni Uniunii Europene să impună sancţiuni împotriva oligarhilor moldoveni acuzaţi că ajută Moscova să destabilizeze ţara, după ce au apărut informaţii potrivit cărora Rusia complotează pentru a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău, informează Agerpres.
"Nu este prima dată când Moldova se confruntă cu astfel de situaţii, începând de anul trecut", a declarat ministrul de externe moldovean Nicu Popescu, în timpul unei reuniuni la Bruxelles cu omologii săi din Uniunea Europeană.
El le-a cerut acestora să îi plaseze pe "oligarhii şi politicienii corupţi care, împreună cu Rusia, încearcă să destabilizeze Moldova" pe o listă neagră cu persoanele cu interdicţie de intrare în UE şi ale căror active bancare sunt îngheţate.
Zelenski: „Dacă China se aliază cu Rusia, atunci va fi un război mondial”
ACTUALIZARE 16:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat luni China, într-un interviu, să nu susţină Rusia în invazia pe care Moscova a declanșat-o în Ucraina, întrucât s-ar ajunge astfel la un război mondial, consemnează Reuters.
„Pentru noi este important ca China să nu sprijine Federaţia Rusă în acest război”, a indicat Zelenski în interviul acordat cotidianului german Die Welt. „De fapt, aş vrea să fie alături de noi. Dar, deocamdată nu cred că este posibil”, a adăugat preşedintele ucrainean.
„Însă văd o oportunitate pentru China de a face o evaluare pragmatică asupra a ceea ce se întâmplă aici. Pentru că dacă China se aliază cu Rusia, atunci va fi un război mondial, şi nu cred că China îşi dă seama de asta”, a susţinut Zelenski.
Ţările de Jos acuză o navă rusă că a încercat să cartografieze parcuri eoliene în Marea Nordului
ACTUALIZARE 15:45 O navă rusă a încercat să cartografieze parcurile eoliene olandeze din Marea Nordului, cu scopul de a „perturba” infrastructura energetică a Ţărilor de Jos, a declarat luni şeful serviciilor de informaţii militare olandeze, informează AFP.
Nava a intrat în apele teritoriale olandeze „în ultimele luni”, înainte de a fi detectată şi „escortată de paza de coastă şi de marina olandeze”, a anunţat Jan Swillens, şeful acestor servicii (MIVD), pentru jurnalişti. „În ultimele luni am văzut că actori ruşi încearcă să înţeleagă cum este organizată aprovizionarea energetică în Marea Nordului, cu intenţia de a o perturba”, a adăugat Swillens. „Tentativa nu a reuşit”, a spus el, fără a oferi mai multe informaţii.
Incidentul nu are nicio legătură cu expulzarea de diplomaţi ruşi şi cu închiderea secţiei comerciale a ambasadei Rusiei la Amsterdam, anunţate sâmbătă de Ţările de Jos, au precizat Swillens şi Erik Akerboom, şeful serviciilor secrete olandeze (OIVD), scrie Agerpres.
„Indiferent care va fi deznodământul războiului din Ucraina, Rusia va rămâne probabil o ameninţare pe termen lung pentru Ţările de Jos”, au scris într-un raport publicat luni serviciile olandeze de informaţii.
„Ţările de Jos trebuie să ţină cont de faptul că războiul din Ucraina şi consecinţele sale vor dura probabil mult timp”, a precizat Swillens. „Rezultatul acestui război va determina securitatea noastră şi prosperitatea noastră viitoare”, a subliniat el. „Dacă Occidentul nu menţine unitatea împotriva Rusiei, Moscova va conchide probabil că agresiunea este benefică”, a mai spus Swillens.
Japonia acordă 5,5 miliarde de dolari Ucrainei la împlinirea unui an de la invazia rusă și îl invită pe Zelenski la summitul G7
Prim-ministrul japonez Fumio Kishida va prezida pentru prima oară sumitul G7 care va avea loc vineri, în Japonia. Volodimir Zelenski este invitat să participe online. Vineri, pe 24 februarie, se împlinește un an de la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, transmite Kyodo.
Kishida a spus, la o reuniune a Partidului Liberal Democrat, aflat la guvernare, că Japonia va fi gazda summitului G7 prin videoconferinţă, de la care se aşteaptă ca liderii statelor membre, plus cei ai Uniunii Europene, să îşi reafirme unitatea împotriva agresiunii ruse contra ţării vecine.
Kishida a anunţat de asemenea un ajutor financiar suplimentar de 5,5 miliarde de dolari al Japoniei pentru Ucraina.
Citește continuarea AICI
Franța pledează pentru un ajutor al FMI acordat Ucrainei şi înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 15:25 Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, a pledat luni în favoarea unui ajutor al Fondului Monetar Internaţional (FMI) de 15 miliarde de euro pentru Ucraina şi a înăspririi sancţiunilor economice împotriva Rusiei, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20, care se desfăşoară săptămâna aceasta în India, informează AFP.
Amintind că vineri va fi marcată „trista aniversare” a unui an de război în Ucraina, când se va derula o reuniune a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din G20 la Bangalore (India), ministrul francez a declarat că doreşte „să se lucreze asupra unui program al FMI pentru Ucraina, ce ar putea fi de ordinul a 15 miliarde de euro pe o perioadă de patru ani”, scrie Agerpres.
„Dincolo de sprijinul adus de Europa, dincolo de sprijinul adus de ţărilor din G7, este important ca FMI să se mobilizeze pentru Ucraina”, a subliniat Bruno Le Maire.
Fondul Monetar Internaţional a anunţat sâmbătă că Ucraina va putea să-i ceară un sprijin financiar în urma unui acord între instituţie şi Kiev, FMI apreciind că autorităţile ucrainene au dat dovadă de o performanţă „solidă” în cadrul programului de monitorizare a acestei ţări aflate în război.
Potrivit Ministerului de Finanţe al Franţei, asistenţa financiară a europenilor pentru Ucraina se ridică deja la 18 miliarde de euro, dintre care peste 3 miliarde au fost daţi în ianuarie, în timp ce SUA au aprobat 9,5 miliarde de dolari pentru Kiev.
„În cadrul G7, pledăm pentru întărirea sancţiunilor economice împotriva Rusiei”, a mai spus Bruno Le Maire. „Aceste sancţiuni economice sunt eficiente”, pentru că „au permis reducerea practic de două ori a veniturilor petroliere ale Rusiei, au permis dezorganizarea totală a lanţurilor valorice ale Rusiei, în special în industrii care sunt şi strategice, precum aeronautica sau cea auto”, şi care sunt „o armă pe termen lung”, a subliniat ministrul francez.
ACTUALIZARE 15:05 Preşedintele american Joe Biden a părăsit luni Kievul după o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, cu doar câteva zile înaintea marcării unui an de la declanşarea invaziei ruse în această ţară, potrivit reporterilor care au călătorit împreună cu liderul de la Casa Albă, transmite dpa.
În timpul vizitei de câteva ore, Biden s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a anunţat un nou ajutor financiar şi echipamente militare pentru Ucraina.
Biden a sosit în Ucraina luni dimineaţa, pe fondul celor mai stricte precauţii de securitate, pentru prima sa vizită în această ţară de la izbucnirea războiului şi, de altfel, pentru prima sa vizită în calitate de preşedinte, scrie Agerpres.
Alarmele sirenelor antiaeriene au răsunat pe tot parcursul vizitei lui Biden, notează dpa. Agenţia EFE scrie că Biden a primit o plăcuţă aniversară pe Bulevardul Curajului din Piaţa Constituţiei din Kiev, care a fost inaugurată de însuşi preşedintele american şi de omologul său ucrainean.
Numele lui Biden apare astfel alături de numele altor lideri străini care s-au remarcat pentru sprijinul acordat Ucrainei pe fondul invaziei ruse, cum este preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul polonez Mateusz Morawiecki şi fostul premier britanic Boris Johnson.
Zelenski: Macron pierde timpul dacă ia în considerare negocieri cu Putin
ACTUALIZARE 13:25 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins afirmaţiile omologului său francez Emmanuel Macron despre nevoia de a menţine uşa deschisă pentru dialogul cu liderul rus Vladimir Putin, relatează DPA.
„Va fi un dialog inutil. Adevărul e că Macron îşi pierde timpul. Am ajuns la concluzia că nu suntem în poziţia de a schimba comportamentul Rusiei”, a declarat Zelenski într-un interviu apărut luni în câteva cotidiene italiene, în special Corriere della Sera.
În acelaşi timp, Zelenski a spus că este nerăbdător să îi ofere o primire călduroasă şefei guvernului italian, Giorgia Meloni, când aceasta se va hotărî să viziteze Ucraina, mulţumind în acelaşi timp Italiei pentru sprijinul acordat ţării sale în faţa invaziei ruse, potrivit agenţiei italiene de presă ANSA, citată de Agerpres.
El a precizat că poziţia Romei faţă de Kiev nu s-a schimbat, în ciuda unei dispute declanşate de comentarii controversate, critice la adresa sa, făcute de un partener al lui Meloni în coaliţia de guvernare, fostul premier şi lider al Forza Italia Silvio Berlusconi.
„Am primit un (nou) pachet de ajutor, ceea ce înseamnă că sprijinul premierului Giorgia Meloni nu s-a schimbat”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru postul italian de televiziune RAI. „Dimpotrivă, îi mulţumesc şi o aştept (la Kiev - n.r.). Ştiu că va veni (în curând). Avem un mare respect pentru Italia şi poporul italian”, a mai afirmat el.
Meloni, care a devenit în octombrie prima femei prim-ministru din Italia, a spus că intenţionează să viziteze Ucraina înainte de marcarea unui an de la începerea invaziei ruse, la 24 februarie 2022.
Ea şi-a exprimat sprijinul pentru livrări de arme către Ucraina înaintea victoriei sale în alegerile din septembrie anul trecut. În schimb, cei doi parteneri de coaliţie - Matteo Salvini, de la partidul Liga, de extremă-dreapta, şi Silvio Berlusconi, de la Forza Italia, partid conservator - au făcut în mod repetat afirmaţii pro-ruse.
Borrel: Livrarea de arme Rusiei de către China ar fi o „linie roșie” pentru UE
ACTUALIZARE 13:05 Livrarea de arme de către China Rusiei pentru a-i sprijini ofensiva în Ucraina ar fi o 'linie roşie' pentru Uniunea Europeană, a avertizat luni, la Bruxelles, şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, transmite AFP.
Borrel a explicat că i-a indicat şefului diplomaţiei chineze, Wang Yi, că „aceasta ar fi o linie roşie”. „El mi-a spus că nu o vor face, că nu au intenţia să o facă, dar vom rămâne vigilenţi”, a spus Borrell la sosirea la o reuniune a miniştrilor de externe ai statelor UE, scrie Agerpres.
Pe de altă parte, Borrell a afirmat că Uniunea Europeană trebuie să se asigure că Ucraina are suficientă muniţie pentru a continua să lupte împotriva invaziei ruse. „Este cea mai urgentă problemă. Dacă nu o rezolvăm, rezultatul războiului este în pericol”, a spus el.
„Artileria rusă trage în jur de 50.000 de muniţii pe zi şi Ucraina are nevoie să fie la acelaşi nivel de capacitate. Au tunuri, dar le lipseşte muniţia”, a explicat Borrell, citat de Reuters.
Rusia admite că relațiile sale cu Republica Moldova sunt foarte tensionate
ACTUALIZARE 13:00 „Relaţiile noastre cu (Republica) Moldova sunt deja foarte tensionate”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în conferinţa sa de presă zilnică, relatează Reuters şi EFE. „Conducerea se concentrează întotdeauna pe tot ce este antirusesc, ei alunecă în isterie antirusească”, a adăugat el.
„Guvernul moldovean accentuează orice poziţie antirusească şi, de fapt, ajunge la isterie”, a insistat Peskov, apreciind că „lipsa unei poziţii constructive nu ajută cu nimic Republica Moldova”, ci dăunează relaţiilor bilaterale.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a mai spus că Rusia a acţionat în „mod responsabil” în ceea ce priveşte forţele de menţinere a păcii pe care le are staţionate în regiunea separatistă şi a avertizat Republica Moldova să nu inflameze şi mai mult situaţia.
Rusia recomandă Republicii Moldova să dea dovadă de mai multă prudenţă în ceea ce priveşte regiunea separatistă Transnistria, a afirmat Peskov, după ce Chişinăul a cerut retragerea trupelor ruse staţionate în regiune, notează EFE. „Rusia a fost şi este o parte responsabilă în ceea ce priveşte Transnistria şi continuă să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare. Dorim să-i sfătuim pe omologii noştri moldoveni să fie extrem de atenţi în această privinţă”, a declarat reprezentantul preşedinţiei ruse.
Citește continuarea AICI
Mesajul lui Zelenski cu ocazia vizitei lui Biden în Ucraina
ACTUALIZARE 12:35 „Joseph Biden, bine ați venit la Kiev! Vizita dumneavoastră este un semnal extrem de important de sprijin pentru toți ucrainenii”, a scris Zelenski pe Facebook și pe Telegram.
La întâlnirea dintre cei doi lideri, președintele Zelenski a vorbit primul, în engleză, mulțumind americanilor pentru sprijinul acordat. El a spus că atunci când a început războiul, primul telefon de sprijin pe care l-a primit a fost de la Casa Albă.
Biden a anunţat cu prilejul vizitei sale la Kiev un ajutor suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari şi a transmis că în această săptămână va anunţa noi sancţiuni împotriva Rusiei. La rândul său, Zelenski a declarat că a discutat cu Biden despre armament cu rază lungă de acţiune, scrie Agerpres.
Vizita lui Biden nu a fost anunţată din raţiuni de securitate. Detaliile referitoare la programul şi la modul în care Biden a ajuns la Kiev rămân neclare, scrie dpa. Sirenele antiaeriene au răsunat în capitala ucraineană în timp ce Biden se afla la Kiev, însă nu au existat relatări privind atacuri aeriene sau cu rachete ruse, notează Reuters.
Mihail Hodorkovski crede că există „o opțiune reală” ca epoca lui Putin să se încheie în următorii cinci ani
ACTUALIZARE 12:10 Opozantul şi fostul magnat rus al petrolului, Mihail Hodorkovski, consideră că există o „opţiune reală” ca epoca preşedintelui rus Vladimir Putin să se încheie în următorii cinci ani, aşa cum declară într-un interviu acordat la sfârşitul săptămânii trecute în marja Conferinţei de: securitate de la Munchen şi în care se referă la o carte a sa în care analizează ce se poate face în cazul în care asta se va întâmpla, relatează luni EFE.
„Cartea se axează pe ceea ce ar trebui făcut dacă epoca Putin se va încheia în următorii cinci ani, iar eu văd o opţiune reală în acest sens, în funcţie de succesele Ucrainei şi de angajamentul Occidentului în Ucraina”, a spus Hodorkovski.
Cu toate acestea, pentru fostul oligarh care a căzut în dizgraţia lui Putin şi a stat zece ani în închisoare, revoluţia este ceva ce trebuie să vină din interiorul Rusiei, notează Agerpres.
„Revoluţia trebuie să vină din interiorul Rusiei, fie din aparatul de securitate, fie din armată, nu ştim cine va putea să o facă. Dar Occidentul are un rol decisiv în ceea ce urmează”, a apreciat Hodorkovski.
Citește continuarea AICI
Joe Biden, vizită surpriză la Kiev. Președintele SUA s-a întâlnit cu Zelenski
Președintele american Joe Biden a ajuns la Kiev, prima lui vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse din în urmă cu aproape un an.
Vizita surpriză vine în contextul vizitei în Polonia vecină, pentru întâlniri cu președintele Andrzej Duda. „Pe măsură ce ne apropiem de aniversarea invaziei brutale a Rusiei în Ucraina, mă aflu astăzi la Kiev pentru a mă întâlni cu președintele Zelenski și pentru a reafirma angajamentul nostru de neclintit față de democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a transmis Joe Biden într-un mesaj pe Twitter.
Sirenele de raid aerian sună la Kiev și în jurul Ucrainei
ACTUALIZARE11:50 Sirenele de raid aerian au fost activate în toată Ucraina luni dimineață, inclusiv în capitala Kiev, au informat autoritățile țării, relatează CNN. „Vă rugăm să mergeți la adăposturi!” au transmis autoritățile din Kiev pe canalul lor oficial Telegram.
China spune că SUA „nu sunt calificate să facă prelegeri” despre furnizarea de arme Rusiei
Ministerul de Externe al Chinei a declarat luni că Statele Unite „nu sunt calificate să țină prelegeri” despre furnizarea de arme, pe fondul îngrijorărilor oficialilor americani că Beijingul ia în considerare să ofere „sprijin letal” armatei Rusiei.
Adresându-se reporterilor, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe Wang Wenbin a spus că „partea SUA, nu partea chineză, este cea care furnizează un flux constant de arme pe câmpul de luptă”.
„Partea americană nu este calificată să dea prelegeri Chinei și nu am accepta niciodată ca SUA să dicteze sau chiar să constrângă presiunea asupra relațiilor chino-ruse”, a spus el.
„Cine cheamă la dialog și pace și cine dă cuțite și încurajează confruntarea?”, a întrebat retoric oficialul. Wang a adăugat că China continuă să „îndemne la pace și să promoveze discuțiile” pentru a rezolva conflictul din Ucraina și că menține un rol ferm pe „pentru promovarea detensionării și răcirea situației”.
NATO a trimis Ucrainei 440 de tancuri sovietice, susține Rusia
ACTUALIZARE 11:15 Din decembrie 2021, ţările NATO au furnizat Ucrainei 440 de tancuri sovietice, plus armament greu, a informat luni Serviciul de Spionaj Extern al Rusiei (SVR), transmite EFE.
„Din decembrie 2021, ţările NATO au trimis forţelor armate ale Ucrainei 1.170 sisteme antiaeriene, 440 de tancuri, 1.510 vehicule blindate de infanterie şi 650 de sisteme de artilerie”, a informat SVR într-un comunicat difuzat de agenţiile de presă ruse.
Ucraina, care a folosit decenii la rând tancuri T-72, a primit sute de tancuri sovietice modernizate din partea Poloniei şi a Republicii Cehe, şi aşteaptă să primească din Occident tancuri Abrams, Challenger 2 şi Leopard 2, scrie Agerpres.
Potrivit spionajului rus, Ucraina a mai primit din partea membrilor alianţei nord-atlantice 9.800 de rachete pentru lansatoare multiple, 609.000 proiectile antitanc şi alt tip de muniţie. „Mare parte din armamentul furnizat de Occident a fost distrus de trupele ruse”, susţine SVR în comunicatul său, fără a da alte detalii.
Rusia anunţă că 680 de oficiali ucraineni au fost acuzaţi de crime de război
ACTUALIZARE 11:00 Rusia a anunţat luni că 680 de oficiali ucraineni, inclusiv 118 membri ai forţelor armate şi Ministerului Apărării, au fost acuzaţi de încălcarea legilor care guvernează desfăşurarea războiului, inclusiv utilizarea armelor împotriva civililor, relatează agenţia de presă TASS, citată de Reuters.
Potrivit agenţiei oficiale ruse, care îl citează pe principalul anchetator public al Rusiei, oficialii ucraineni sunt acuzaţi de „utilizarea mijloacelor şi metodelor de război interzise”, referindu-se la Articolul 356 din codul penal rus, scrie Agerpres.
„În prezent, se desfăşoară proceduri de urmărire penală împotriva a 680 de persoane”, a declarat Aleksandr Bastrîkin, şeful Comitetului de Investigaţii al Rusiei, agenţiei de presă de stat TASS într-un interviu. „Printre inculpaţi se numără 118 persoane din rândul comandanţilor şi conducerii Forţelor Armate ale Ucrainei şi Ministerului Apărării Ucrainei”.
Bastrîkin, care raportează direct preşedintelui Vladimir Putin, a spus că acuzaţiile includ folosirea de arme împotriva populaţiei civile. El a adăugat că 138 dintre aceste persoane au fost inculpate în lipsă.
De cealaltă parte, potrivit Procuraturii Ucrainei, autorităţile ucrainene au înregistrat peste 70.000 de crime de război comise de ruşi de la începutul conflictului. Ucraina a dezvăluit de asemenea un număr de dosare penale împotriva unor membri ai forţelor ruse, inclusiv contra şefului grupului de mercenari Wagner.
Atât Kievul, cât şi Moscova neagă că vizează civili, după declanşarea de către Rusia a invaziei sale în ţara vecină Ucraina, acum aproape un an, care a ucis mii de persoane, a strămutat milioane şi a transformat oraşe în moloz.
Săptămâna trecută, administraţia preşedintelui american Joe Biden a declarat că a concluzionat oficial că Rusia a comis„crime împotriva umanităţi” în Ucraina, acuzaţie pe care Rusia o respinge, aminteşte Reuters.
Trimisul lui Xi Jinping a ajuns la Moscova pentru discuții despre un posibil plan de pace
ACTUALIZARE 11:00 Diplomatul chinez cu rangul cel mai înalt, Wang Yi, a ajuns la Moscova pentru discuţii despre un posibil plan de pace pentru Ucraina, a relatat cotidianul rus Kommersant, preluat de Reuters.
„Scopul acestei vizite este de a creşte rolul Beijingului în reglarea (situaţiei privind) Ucraina”, a scris publicaţia.
La Conferinţa anuală de Securitate de la Munchen, Wangm directorul Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), a acuzat SUA că încalcă normele internaţionale printr-un comportament isteric.
Înaltul oficial chinez a reiterat un apel la dialog şi a sugerat ca ţările europene „să se gândească liniştite” cum să pună capăt războiului.
Wang a mai spus că există „unele forţe care par să nu îşi dorească succesul negocierilor şi nici ca războiul să se încheie în curând”, fără a preciza la cine face referire.
În acelaşi timp, la Beijing, Ministerul de Externe a transmis, într-o conferinţă de presă obişnuită, că China nu va accepta ca SUA să arate cu degetul relaţiile sale cu Rusia.
„Parteneriatul de cooperare strategic şi comprehensiv al Chinei se bazează pe evitarea alinierii, confruntării şi luării ca ţintă a unor părţi terţe, ceea ce se încadrează în suveranitatea a două ţări independente”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze, Wang Wenbin, ca răspuns la o întrebare despre o întâlnire în weekend între Wang Yi şi secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.
În plus, Beijingul a transmis luni Washingtonului că SUA sunt ţara care „nu încetează să furnizeze arme pe câmpul de luptă, nu China”, după ce Blinken a declarat că ar avea dovezi că gigantul asiatic se gândeşte să trimită arme Rusiei.
„SUA sunt ţara care nu încetează să trimită arme pe câmpul de luptă, nu China. SUA nu au competenţa de a da ordine Chinei şi nu vom accepta niciodată ca SUA să dicteze sau să impună felul în care trebuie să fie relaţiile chino-ruse”, a insistat Wang Wenbin.
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, Wang Wenbin a mai spus că Beijingul este îngrijorat de evoluţiile din Peninsula Coreeană, ca reacţie la testele cu rachetă ale Coreii de Nord.
Războiul din Ucraina ar urma să coste Germania aproximativ 160 de miliarde de euro până la finalul anului
ACTUALIZARE 10:50 Războiul din Ucraina va costa economia germană aproximativ 160 de miliarde de euro, sau 4% din Produsul Intern Brut, ca urmare a diminuării creării de valoare până la finele anului, a apreciat preşedintele Asociaţiei Camerelor Germane de Industrie şi Comerţ (DIHK), informează Reuters.
Aceasta înseamnă că PIB-ul per capita în cea mai mare economie a Europei va fi cu 2.000 de euro mai mic decât ar fi fost dacă războiul din Ucraina nu ar fi avut loc, a declarat preşedintele DIHK, Peter Adrian, pentru cotidianul "Rheinische Post".
Agerpres amintește că industria are o pondere mai mare în economia Germaniei decât în alte ţări, şi cea mai mare parte a acestui sector este una cu un consum intensiv de energie, ceea ce înseamnă că firmele germane au fost afectate în mod deosebit de explozia preţurilor la energie, care anul trecut au atins maxime istorice în Europa.
Un studiu publicat luna trecută de Allianz Trade arată că industria germană ar urma să plătească un preţ cu 40% mai mare la energie în 2023 comparativ cu 2021. „De aceea, prognoza de creştere pentru 2023 şi 2024 este mai redusă decât în multe alte ţări”, a spus Peter Adrian, adăugând că acest lucru este valabil şi pentru anul trecut.
Germania, ţară care timp de decenii s-a bazat pe gazele ruseşti ieftine livrate prin conducte, se confruntă acum cu preţuri mai mari la energie comparativ cu SUA, care are propriile sale rezerve de gaze naturale, sau Franţa, ţară care produce o mare cantitate de energie electrică în centralele nucleare. „Preţul gazelor este de trei până la cinci ori mai mare decât în SUA”, a apreciat Peter Adrian, adăugând că preţurile la electricitate sunt de patru ori mai mari decât în Franţa.
Biden nu are intenții să viziteze Ucraina cu ocazia deplasări în Polonia, afirmă Casa Albă
ACTUALIZARE 10:40 Preşedintele american Joe Biden întreprinde o călătorie în Polonia în această săptămână, însă nu va vizita cu această ocazie şi Ucraina vecină, la aproape un an de la declanşarea invaziei ruse în această ţară, a indicat un oficial al Casei Albe, pe fondul speculaţiilor referitoare la o eventuală vizită, transmite dpa și Agerpres.
Comandantul şef al forţelor armate americane va continua să exprime sprijinul Statelor Unite faţă de Ucraina pe parcursul vizitei în Polonia, unde va sosi marţi, însă se va limita la aceasta, a indicat duminică purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, John Kirby.
„Menţinem, evident, un nivel înalt de solidaritate cu poporul ucrainean”, a declarat Kirby la o emisiune a postului MSNBC. „Statele Unite conduc lumea în ce priveşte contribuţiile - fie că este vorba despre asistenţă umanitară sau despre armament pentru Ucraina - şi vom continua să ne folosim puterea de convocare pentru a aduna lumea, a impulsiona sprijinul pentru Ucraina”, a adăugat el.
„Însă nu există planuri ca preşedintele să intre în Ucraina în această călătorie”, a spus Kirby. Biden urmează să se întâlnească cu preşedintele polonez Andrzej Duda pentru a discuta despre „eforturi colective de a susţine Ucraina şi a întări descurajarea din partea NATO”, conform Casei Albe.
Biden se va întâlni de asemenea cu liderii unor state est-europene membre ale NATO şi va ţine un discurs despre „cum vom continua să fim alături de poporul Ucrainei cât timp va fi necesar”, a transmis Casa Albă. Preşedintele american va pleca din Polonia miercuri, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse.
Deplasarea din Polonia în Ucraina ar necesita o călătorie lungă cu trenul sau un zbor potenţial periculos, iar consilierii lui Biden consideră că riscul nu merită asumat, a scris duminică Politico.
Rusia va pretinde că orașul Bahmut a fost capturat pentru a marca un an de la invazia din 24 februarie, afirmă Ministerul britanic al Apărării
ACTUALIZARE 10:20 Rusia va pretinde că orașul Bahmut a fost capturat pentru a marca un an de la invazia din 24 februarie, indiferent de realitatea de pe teren, a afirmat Ministerul britanic al Apărării, citat de The Guardian.
Este probabil ca forțele rusești să fie supuse unei presiuni politice tot mai mari pe măsură ce se apropie aniversarea invaziei, mai spun britanicii.
Un an de război. Cum a reușit Kievul să reziste rușilor și de ce are nevoie pentru a învinge
ACTUALIZARE 10:15 „Când ne veți ataca, ne veți vedea fața. Nu spatele, ci fața”. Sunt cuvintele președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la câteva ore după ce Vladimir Putin a lansat invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie 2022. La aproape un an de război, cuvintele lui par profetice, relatează CNN.
Mulți analiști se așteptau ca rezistența ucraineană să se prăbușească în câteva zile. Însă, timp de un an, armata ucraineană a făcut față unui inamic mai puternic, anulând câștigurile inițiale ale rușilor în Harkov și Herson și menținând linia frontului în regiunea Donbas.
În acest timp, ucrainenii au provocat pierderi uluitoare armatei ruse și au scos la iveală tacticile depășite, conducerea învechită și moralul fragil al unei armate care impresionează mai mult la paradă decât pe câmpul de luptă.
În schimb, unitățile ucrainene s-au dovedit agile și adaptabile, valorificând tehnologia dronelor, comanda descentralizată și planificara operațională inteligentă pentru a exploata slăbiciunile sistemice ale inamicului lor.
Citește continuarea AICI
China transmite un mesaj Ucrainei, după ultimele discuții că „întinde coarda” prin „sprijinul” dat Rusiei
ACTUALIZARE 10:00 Beijingul a fost întotdeauna de partea păcii şi a dialogului, este mesajul pe care un diplomat chinez cu rangul cel mai înalt i l-a transmis şefului diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba în cadrul unei întâlniri pe care au avut-o la Munchen.
Ministerul de Externe chinez a precizat duminică seara, într-un comunicat, că la această întâlnire, care a avut loc sâmbătă, Wang Yi - directorul Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (PCC), i-a transmis lui Dmitro Kuleba că Beijingul "a subliniat întotdeauna necesitatea de a promova pacea şi dialogul".
Wang, care în virtutea poziţiei sale se situează peste ministrul de externe chinez, a afirmat că ţara sa este "este dispusă să lucreze cu comunitatea internaţională pentru a evita deteriorarea şi mai mult a situaţiei".
Citește continuarea AICI
Miniştrii de Externe din UE se reunesc la Bruxelles. Noi sancțiuni împotriva Rusiei, la un an de la invadarea Ucrainei
ACTUALIZARE 09:50 Miniştrii de externe din UE se reunesc luni la Bruxelles, înainte de împlinirea unui an de la invazia rusă din Ucraina. Una dintre temele de discuţie este un nou pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.
Comisia Europeană a propus a zecea serie de măsuri punitive împotriva Rusiei, care se concentrează pe controale asupra exporturilor şi pe combaterea evitării sancţiunilor şi care urmează să fie adoptate până la 24 februarie, fără ca luni să fie aşteptată o decizie finală, relatează DPA, citată de Agerpres.
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, ia parte la reuniune, în contextul în care omologii săi din UE analizează noi mijloace de a sprijini Ucraina, cum ar fi furnizări de muniţie şi de arme. Estonia vrea extinderea unei scheme care compensează ţările ce livrează arme Kievului pentru a include o achiziţie comună de muniţie pentru Ucraina, precum şi completarea stocurilor blocului comunitar.
Citește continuarea AICI
Giorgia Meloni merge în vizită la Kiev, luni
ACTUALIZARE 09:40 Prim-ministra italiană, Giorgia Meloni, se va deplasa la Kiev, luni, pentru a-l întâlni pe președintele Volodimir Zelenski, a anunțat o sursă apropiată de guvernul de la Roma, duminică, conform Reuters.
Meloni, care a fost învestită în funcție în luna octombrie a anului trecut, a declarat, anterior, că intenționează să meargă la Kiev înainte de 24 februarie. Până acum, șefa guvernului de la Roma s-a dovedit o susținătoare fermă a Ucrainei, în ciuda neînțelegerilor din interioriul coaliției sale și a unei opinii publice divizate.
Citește continuarea AICI
Zelenski: Armata ucraineană va apăra orașul Bahmut, dar „nu cu orice preț”
ACTUALIZARE 09:30 Președintele Volodimir Zelenski a spus că forțele ucrainene vor apăra în continuare orașul Bahmut, dar „nu cu orice preț și nu pentru ca toată lumea să moară”, relatează The Guardian.
Înainte de război, orașul Bahmut avea o populație de 70.000 de oameni, dar acum oficialii ucraineni estimează că au mai rămas mai puțin de 5.000 de civili. „Da, nu este un oraș deosebit de mare. De fapt, la fel ca multe altele din Donbas, (a fost) devastat de ruși. Este important pentru noi să o apărăm, dar nu cu orice preț și să nu moară toată lumea”, a spus Zelenski pentru cotidianul italian Corriere della Sera, citat de The Guardian.
Analiștii spun că orașul are o valoare mai mult simbolică decât strategică, ca poartă de acces către orașele aflate la vest din regiunea Donețk. „Vom rezista și, între timp, vom pregăti următorul contraatac”, a spus președintele ucrainean.
Citește continuarea AICI
Șeful UE pentru Afaceri Externe cere mai multe muniții pentru Ucraina
ACTUALIZARE 07:50 Războiul cu Ucraina se va termina dacă UE nu găsește în câteva săptămâni o modalitate de a accelera furnizarea de muniții către Ucraina, a avertizat duminică șeful UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, relatează The Guardian.
„Trebuie să creștem și să accelerăm sprijinul nostru militar pentru Ucraina. Primul și cel mai urgent lucru pe care trebuie să-l facă o Europă geopolitică este să înarmeze Ucraina. (...) Acest deficit de muniție trebuie rezolvat rapid. Este o chestiune de săptămâni”, a spus Borrell îm cadrul conferinței de securitate de la Munchen.
Borrell a mai cerut o întâlnire extraordinară în perioada 7-8 martie, unde va propune accelerarea proceselor de aprovizionare.
Zelenski anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 07:40 Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat duminică un nou pachet de sancţiuni ce vizează sectorul financiar al Rusiei, în efortul de a viza rezervele Moscovei care sunt destinate războiului, informează dpa.
Sancţiunile afectează nu doar reprezentanţii sectorului bancar din Rusia, ci şi Bursa de Valori din Moscova, supusă acum măsurilor punitive, scrie Agerpres. „Astăzi, statul nostru face un nou pas cu sancţiuni împotriva tuturor celor care alimentează agresiunea rusă”, a spus Zelenski în discursul său video difuzat duminică seară la Kiev.
Sancţiunile, a spus el, sunt baza pentru ca aliaţii din Occident să adopte, de asemenea, măsuri punitive.Volodimir Zelenski a mai spus că cel de-al zecelea pachet de sancţiuni al Ucrainei este deja în lucru. „Colaborăm cu partenerii noştri pentru a-l consolida”, a spus el.
În plus, miniştrii de externe din statele membre ale Uniunii Europene plănuiesc să discute acest subiect luni, la Bruxelles. Preşedintele Ucrainei a cerut tuturor statelor responsabile să se alăture „sancţiunilor împotriva terorii”.
Zelenski: Rusia a suferit pierderi „extraordinar de mari” în estul Ucrainei
ACTUALIZARE 07:30 Armata Ucrainei provoacă pierderi „extraordinar de mari” forţelor ruse în apropierea oraşului Vuhledar din regiunea estică Donbas, a declarat duminică preşedintele Volodimir Zelenski, informează Reuters.
„Situaţia este foarte complicată. Şi ne luptăm. Distrugem invadatorii şi provocăm pierderi extraordinar de mari Rusiei”, a afirmat preşedintele Zelenski, în intervenţia sa video de duminică seara.
Preşedintele ucrainean s-a referit la mai multe oraşe din Donbas, unde se concentrează luptele de luni de zile.„Cu cât Rusia suferă acolo mai multe pierderi în Donbas - în Bahmut, Vuhledar, Marinka, Kreminna - cu atât mai repede vom putea pune capăt acestui război cu victoria Ucrainei”, a spus el. Volodimir Zelenski a vorbit şi despre starea apărării în alte sectoare ale frontului după o întâlnire extinsă a comandamentului militar, scrie Agerpres.
Situaţia este sub control în apropierea portului Odesa de la Marea Neagră, iar trupele „protejează” regiunea centrală Zaporojie, controlată parţial de forţele ruse. „Rezultate foarte bune” sunt la graniţa de nord cu Rusia şi Belarus, zone în care trupele ucrainene au reluat controlul asupra oraşele în septembrie şi octombrie.
Macron dă asigurări că va sprijini planul de pace al Ucrainei
ACTUALIZARE 07:20 Preşedintele Emmanuel Macron a vorbit duminică la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și l-a asigurat că va susţine planul de pace al Ucrainei la nivel internaţional, informează AFP.
Preşedintele Macron „şi-a reafirmat ataşamentul faţă de planul de pace în zece puncte propus de preşedintele Zelenski şi l-a asigurat că va sprijini această iniţiativă pe scena internaţională în cadrul următoarelor evenimente diplomatice”, a indicat Palatul Elysée, scrie Agerpres.
De asemenea, cei doi şefi de stat „au menţionat reamintirea (la conferinţa anuală de securitate de la Munchen) făcută partenerilor europeni şi NATO cu privire la necesitatea de a consolida şi accelera sprijinul militar pentru Ucraina şi poporul ucrainean”.
Volodimir Zelenski a lăudat pe Twitter „continuarea unui dialog prietenos” cu Emmanuel Macron şi a confirmat că amândoi au vorbit despre „punerea în aplicare a planului de pace”.„I-am mulţumit preşedintelui pentru înţelegerea nevoilor noastre şi pentru acest sentiment împărtăşit că trebuie să ne apărăm împotriva agresiunii ruse fără a pierde nicio ocazie şi fără a pierde o săptămână”, a adăugat preşedintele ucrainean în mesajul său de duminică seară.
Această conversaţie telefonică a avut loc după interviul acordat de preşedintele francez Journal du Dimanche, Le Figaro şi France Inter, în care acesta a afirmat că doreşte „înfrângerea” Moscovei, avertizând în acelaşi timp împotriva celor care vor „mai presus de toate să zdrobească Rusia”.
Biden se îndreaptă spre Polonia în timp ce invazia Rusiei în Ucraina se apropie de prima aniversare
ACTUALIZARE 07:10 Președintele Joe Biden se îndreaptă în Polonia pentru o vizită de două zile, pentru a marca un an de la invazia Ucrainei de către Rusia, revenind în regiune pe măsură ce războiul intră într-o nouă fază instabilă, fără o cale clară către pace.
Biden va sosi marți la Varșovia, unde se va întâlni cu președintele polonez Andrzej Duda, a anunțat duminică Casa Albă într-o declarație. „Președintele va ține un discurs înaintea aniversării unui an de la invazia brutală și neprovocată a Rusiei în Ucraina și va vorbi despre modul în care Statele Unite au adunat lumea pentru a sprijini poporul Ucrainei în timp ce își apără libertatea și democrația. Vom continua să stăm alături de poporul Ucrainei atât timp cât este nevoie”, se arată în comunicat.
ACTUALIZARE 07:00 Două persoane au fost rănite duminică, în urma bombardamentelor rusești în regiunea Dnipropetrovsk, a anunțat Mykola Lukashuk, șeful Consiliului Oblastului Dnipropetrovsk pe Telegram, relatează CNN.
„Două districte din regiunea Dnipropetrovsk, Nikopol și Sînelnîkove , au fost astăzi sub focul inamicului. Patru atacuri asupra comunităților civile au fost înregistrate în timpul zilei”, a scris Lukashuk. „Avem doi răniți.” Șeful regional a raportat că rușii au bombardat și comunitățile Nikopol, Marhaneț , Mîrove și Velîkomîhailivka cu artilerie „grea”.
Mai multe clădiri rezidențiale, conducte de gaz și rețele electrice au fost avariate în Myrove, a mai spus el.
Editor : Loredana Bancăș | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
