Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a respins marți „narativele” potrivit cărora investițiile în industria națională de apărare ar avea ca scop implicarea României într-un conflict militar. Acesta a declarat, la o conferință de specialitate, că majorarea capacităților de producție militară are rol exclusiv de descurajare, nu ofensiv.
„Nu înseamnă că, dacă mărim capacitățile de producție și investim în apărare, vrem să atacăm pe cineva. Aud un narativ foarte des împins din unele zone, în spațiul public: „Băgați România în război”, „Creșteți capacități de producție”. O prostie! Creșterea capacităților de producție se întâmplă cu un singur scop: descurajarea”, a afirmat Miruță, potrivit Agerpres.
mata pentru a transmite un semnal clar că are capacitatea de a se apăra: „În mintea celor care se uită cu scopuri malițioase înspre România trebuie să se impregneze faptul că România are o capacitate de apărare și că investește mai mult în acest domeniu”.
Citește și: Miruţă propune o politică europeană de valorificare a fabricilor mai puţin tehnologizate, pentru a le creşte capacitatea de producție
Obligațiile României ca stat membru NATO
Miruţă a invocat și articolul 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, care prevede obligația statelor membre NATO de a-și dezvolta capacitățile de apărare.
El a precizat că majorarea taxelor nu are ca scop exclusiv sprijinirea Ucrainei, ci corectarea unor decizii economice greșite din trecut și consolidarea securității naționale: „Nu creștem taxele pentru a investi în industria națională de apărare pentru a ajuta exclusiv ce se întâmplă în Ucraina. Creștem taxele pentru că au fost niște decizii greșite în trecut. (...) Creștem investițiile în zona de apărare pentru a descuraja, nu pentru a fi ofensivi”.
Acesta a vorbit și despre avantajele achizițiilor militare realizate în comun cu alte state membre ale Uniunii Europene, arătând că astfel de proceduri permit obținerea unor prețuri mai mici și livrarea mai rapidă a echipamentelor.
În același timp, Miruță a respins criticile apărute în spațiul public potrivit cărora programul SAFE nu ar fi transparent sau că ar facilita cumpărarea de echipamente militare vechi din state precum Germania sau Franța: „România nu este în situația de a alege dacă să se înzestreze militar cu aceste produse sau nu. Este deja o decizie a statului român validată prin Parlament. Alegerea este dacă obținem aceste capabilități la un preț mai mic, prin SAFE, sau la un preț mai mare”.
Promisiunea unei „transparențe aproape iritante”
Oficialul a afirmat că, pe durata mandatului său, achizițiile militare vor fi realizate cu un grad foarte ridicat de transparență, descris de acesta drept „aproape iritant”. În acest sens, vor fi făcute publice toate elementele și factorii care au stat la baza deciziilor privind atribuirea contractelor.
Totodată, Miruță a precizat că Ministerul Apărării nu va influența alegerea subcontractorilor în proiectele derulate prin programul SAFE. În schimb, Guvernul va stabili prin contracte un cadru care să permită companiilor private din România să intre în mod competitiv în lanțurile de aprovizionare.
Un exemplu este contractul pentru fabrica de pulberi de la Victoria, din județul Brașov, unde investitorul care va realiza proiectul împreună cu statul român va avea obligația de a colabora cu furnizori din economia locală.
„Noi nu spunem cine să fie firmele respective. Spunem doar că acesta este culoarul prin care firmele pot interacționa competitiv cu cel responsabil de producție”, a mai declarat ministrul Apărării.
Editor : A.D.
