A pășit omul pe Lună? Cel mai puternic argument pe care îl are Dumitru Prunariu pentru a demonta teoriile conspirației

dumitru prunariu jds

Dumitru Prunariu, singurul român care a ajuns în spațiu, are câteva argumente pentru a contracara teoriile conspirației care neagă faptul că americanii au ajuns pe Lună. El a explicat la Digi24 de ce, în opinia sa, aceste teorii au proliferat.

Oamenii care cred în aceste teorii susțin că misiunea Apollo 11 este de fapt un scenariu pus la punct de guvernul american împreună cu NASA, serviciile secrete și cei mai buni regizori de la Hollywood. Scopul ar fi fost justificarea sumelor imense de bani care au fost cheltuite pentru progamul Apollo, dar și faptul că Statele Unite ale Americii pierduseră startul în cursa spațială, în fața fostei URSS.

Unul dintre argumentele scoase în evidenă de adepții teoriei conspirației este acela că steagul american înfipt pe Lună flutură ca și cum ar fi în bătaia vântului. Cum atmosfera Lunii este inexistentă, acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple.

Citiți și: Teoriile conspirației continuă să aibă succes, la 50 de ani de la primul pas pe Lună

„Am propriile mele explicații la aceste teorii ale conspirației. Sunt, într-adevăr, doar teorii ale conspirației. Să luăm de exemplu steagul, despre care lumea spune că flutură pe Lună. Nu. Am discutat personal cu Buzz Aldrin (al doilea om care a pășit pe Lună - n.r.), ne cunoaștem, ne întâlnim la multe manifestări internaționale, de fapt, am avut ocazia să cunosc cam jumătate din oamenii care au pus piciorul pe Lună, de-a lungul timpului, și mi-au explicat de ce părea acel steag ca fluturând, agățat pe o structură care nu era în atmosferă, nu exista niciun gaz, niciun mediu în care să fluture. Pur și simplu acel steag a fost transportat pe Lună făcut sul, într-un tub, a fost varianta cea mai puțin voluminoasă pentru a-l transporta pe Lună. A fost așezată tija steagului, a fost instalată o bară laterală pe care steagul a intrat, a fost prins. În schimb, s-au văzut faldurile - de la modul în care a fost transportat. Deci, acestea nu erau din cauza niciunui vânt, ci erau pur și simplu era cum a rămas după ce a fost întins după transport”, a explicat Dumitru Prunariu la Digi24.

Cel mai bun argument: rușii n-au ripostat

Dumitru Prunariu, care în 1981 a ajuns în spațiu alături de cosmonauți sovietici, cunoaște foarte bine programele de antrenament și cercetare pe care le aveau aceștia. El spune că, în contextul Războiului Rece, când americanii și sovieticii erau într-o competiție strânsă pentru cucerirea spațiului, dacă NASA ar fi „regizat” aselenizarea, Moscova ar fi fost prima care ar fi știut și care ar fi reacționat. Or, rușii nu au contestat niciodată că americanii au pășit pe Lună.

„De asemenea, sunt o serie de alte teorii. Eu sunt de părere că normal, americanii au coborât pe Lună, indiscutabil. Iar argumentul cel mai direct și cel mai plauzibil este faptul că cursa pentru cucerirea Lunii cu echipaj uman era atât de strânsă între ruși și americani, încât rușii știau tot ce fac americanii, americanii - tot ce fac rușii, își mai trăgeau preșul din când în când. Rușii ar fi țipat primii atunci și i-ar fi făcut de râs pe americani, dacă aceștia nu aselenizau. Deci, informațiile au fost foarte clare, le-au avut și unii, și alții, cum că omul într-adevăr a pus piciorul pe Lună. S-a recunoscut acest lucru de către toate națiunile”, a spus Dumitru Prunariu.

Citiți și:  50 de ani de la primul pas al omului pe Lună. România, singura țară din blocul comunist care a transmis evenimentul

De ce au apărut teoriile conspirației?

Dumitru Prunariu are și o ipoteză legată de proliferarea acestor teorii ale conspirației legate de aselenizare. El spune că la un moment dat, probabil fotografiile făcute pe Pământ în timpul misiunilor de antrenament ale astronauților americani au ajuns la marele public și au fost confundate cu imaginile reale luate în timpul misiunii Apollo 11.

„Pentru că se speculează o serie întreagă de fotografii, eu cred, deși n-am o informație clară, că în timpul multelor antrenamente în deșert s-au făcut tot felul de fotografii care au fost ținute confidențial după ce s-au efectuat zborurile cosmice. Au fost date publicității fotografiile de pe Lună, dar probabil că după mulți ani cineva a scos din arhive și niște fotografii din acestea, unde umbra nu cădea chiar cum trebuie, unde anumite aspecte erau ca și pe Pământ și care într-adevăr au alimentat puternic teoria conspirației”, spune Dumitru Prunariu. 

„Dar aceasta nu umbrește sub nicio formă adevărata realizare a americanilor - aceea de a avea un program coerent, cu 12 oameni care au coborât pe Lună, cu șase nave care au aselenelizat”, a adăugat Prunariu.

El a amintit că au fost doar două incidente în timpul programului Apollo: misiunea Apollo 13, care a reușit să salveze echipajul în situații foarte critice, dar exista și o variantă de rezervă, de aducere a lui, după ce înconjoară Luna, pe Pământ și amerizarea; și incidentul cu echipajul de la Apollo 1, care, în antrenament la sol cu nava Apollo 1, având mediu pur de oxigen pentru respirat, din cauza unui scurtcircuit, astronauții au ars complet în interiorul modulului. „Acela a fost singurul accident mortal în cadrul programului Apollo. Toate celelalte misiuni au fost îndeplinite cu succes, iar racheta purtătoare, Saturn 5, construită de Werner von Braun, în cele 13 zboruri pe care le-a efectuat în total, a funcționat ireproșabil”, a punctat Dumitru Prunariu.

Cum au digerat rușii succesul american?

Dumitru Prunariu a povestit și despre tragediile de proporții care i-au făcut pe sovietici să renunțe la programul de trimitere a oamenilor pe Lună. Eșecul rușilor a fost legat de racheta purtătoare.

„Rușii au mers foarte aproape de americani în programul lunar. Aveau programul Zond, din niște capsule Soiuz transformate. Acestea urmau să zboare în jurul Lunii. Două din acestea au zburat în regim automat în jurul Lunii. În schimb, pentru lansarea echipajului uman, care să și coborare pe suprafața corpului ceresc, Luna, aveau nevoie de o rachetă purtătoare mai puternică decât cea pe care o foloseau doar pentru navele-test. Aveau nevoie de o rachetă, care fusese proiectată, era o rachetă complet nouă, N-1 se numea, care însă a avut două eșecuri majore la testele de lansare. La un prim test a explodat și a omorât 107 oameni la Baikonur, la un al doilea test s-a întâmplat același lucru și atunci s-a luat decizia să nu se mai continue programul pilotat de ruși pe Lună”, a relatat Dumitru Prunariu.

 Cosmonauții Aleksei Leonov și Oleg Makarov erau desemnați să fie primii cosmonauți ruși care să pună piciorul pe Lună. „Am avut discuții lungi cu Aleksei Leonov, ne cunoaștem de foarte mulți ani și mi-a povestit în amănunt cum s-a petrecut toată acea aventură atât a antrenării lui și a lui Oleg Makarov, cât și eșecul cauzat de racheta purtătoare. Ca și Neil Armstrong, care în ultimul moment a pus mâna pe manșă și câteva secunde i-au trebuit să pună pe solul lunar modulul respectiv, și rușii aveau la dispoziție foarte puțin timp pentru a-l pune manual pe Lună. Făcuseră antrenamente foarte multe la simulator, dar simulatorul nu reprezintă adevărul de pe planetă. Din cauza eșecului rachetei N-1, rușii nu au mai ajuns cu oameni pe Lună”, a explicat Dumitru Prunariu.

Între timp, americanii puseseră piciorul pe Lună, iar cum rușii nu suportau să fie pe locul 2, au schimbat complet programul de abordare a Lunii și l-au transformat într-un program automat. Cu ajutorul programului automat, au adus mostre de sol lunar pe Pământ, dar în cantități mult mai mici decât americanii, au trimis și ei un rover, se numea Lunahod, care s-a deplasat pe suprafața Lunii, dirijat prin laser de pe Pământ, a mai spus Dumitru Prunariu.  „Am avut ocazia odată să-l și cunosc pe cel care era la manșă și dirija acest robot pe suprafața Lunii”, a menționat cosmonautul român.

Oamenii și Luna, în viitorii ani. Ce programe spațiale sunt în pregătire și unde

Citiți și: 50 de ani de când omul a pășit pe Lună. Când va fi următoarea misiune?

Dumitru Prunariu a prezentat și care sunt perspectivele ca omul să ajungă din nou pe Lună. Cei mai avansați sunt americanii, care investesc și cel mai mult, dar din urmă vin tare și chinezii.

„Programul spațial rusesc, acum, nu vizează în mod direct Luna, deși șeful Roscosmos anunță că și ei abordează un program lunar. Programul vizează mai mult aplicații directe, plus aplicații militare care sunt necesare, spun ei, pentru siguranța națională. Se investește ceva mai puțin în programul civil. Bugetul total rusesc este mult mai mic decât bugetul american acum. Dacă americanii, în programul civil al NASA investesc anual cam 18 miliarde de dolari, rușii, chinezii, europenii per total investesc în jur de 5 miliarde. Să nu uităm că mai sunt și alte națiuni care investesc destul de mult în programe spațiale: India, Japonia. India și-a propus și ea să trimită sonde pe Lună, chiar să trimită oameni în spațiul cosmic într-un viitor previzibil, pentru a concura într-un fel China. Dar China este națiunea care este cel mai interesantă din acest punct de vedere, are un program sistematic de explorare a Lunii”, a arătat Dumitru Prunariu.

Un chinez pe Lună în 10 ani?

„Pentru început, China a trimis sonde care s-au rotit în jurul Lunii, au investigat Luna de la distanță, apoi sonde care au coborât lin pe suprafața Lunii, au transmis imagini, au depus niște mașinuțe micuțe, rovere, care transmit imagini de înaltă rezoluție. Apoi, au cartografiat în 3D întreaga suprafață a Lunii, la o rezoluție foarte bună, pentru a detemina locurile viitoarelor aselenizări. Și în 2020 vor trimite niște sonde care vor aduce pe Pământ sol lunar. Nu este de mirare ca prin 2030 un chinez să ajungă pe suprafața Lunii”, a menționat Dumitru Prunariu.

Bază americană la Polul Sud al Lunii

„Dar până atunci, americanii vor avea deja în construcție o bază în Polul Sud al Lunii, o zonă foarte interesantă,  o bază deja permanentă. Această bază, care se dezvoltă în cadrul noului program, Artemis, va avea echipaje care vor lucra permanent acolo, care se vor schimba din când în când, la anumite perioade de timp care vor fi decise, și drumul spre Pământ și dinspre Pământ spre Lună se va realiza prin intermediul unei stații orbitale circumlunare, o stație care se numește Gateway, care este în construcție și care va fi montată, asamblată, pe orbita circumlunară. Oricum, programul viitor de explorare a Lunii este extrem de interesant, intens și i se alocă o sumă considerabilă de bani”, a conchis Dumitru Prunariu.

Citiți și: Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea Luna?

Urmăriți mai jos întreaga discuție cu Dumitru Prunariu de la Jurnalul de Seară (ediție difuzată în 21 iulie 2019) despre aniversarea aselenizării, o discuție la care a luat parte și Alin Calbău, actorul român care îl joacă pe Neil Armstrong în cea mai recentă „docudrama” despre misiunile Apollo, realizată de National Geographic:

Redactor: Luana Păvălucă

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale