Contaminarea mediului cu plumb provocată de om în regiunea Mării Egee a început în urmă cu aproximativ 5.200 de ani, cu circa 1.200 de ani mai devreme decât se credea până în prezent, potrivit unei cercetări care mai relevă că expansiunea Imperiului Roman în Grecia Antică a contribuit în mod semnificativ la această poluare, transmite Agerpres.
Acestea sunt principalele constatări ale studiului realizat de mai multe centre de cercetare germane conduse de Universitatea din Heidelberg şi publicat joi în revista Communications and Environment, preluată de agenţia EFE.
Cercetarea, bazată pe studierea probelor culese de pe fundul Mării Egee, demonstrează că oamenii au contaminat mediul cu plumb într-o epocă foarte timpurie a Antichităţii, mai întâi de civilizaţia greacă şi apoi de puternicul Imperiu Roman.
Echipa de cercetători, condusă de Andreas Koutsodendris de la Universitatea Heidelberg, a analizat conţinutul de plumb din 14 mostre de sedimente marine prelevate între anii 2001 şi 2021 în Marea Egee, în regiunile de coastă ale acestei mări şi în zona mlăştinoasă (turbăria) Tenaghi Philippon din nord-estul Greciei.
Aceeaşi echipă a analizat conţinutul de polen şi spori din mai multe eşantioane şi l-a combinat cu datele despre conţinutul de plumb pentru a încerca să afle cum şi în ce măsură ecosistemele din regiune ar fi putut fi afectate de transformările sociale şi culturale ale epocii.
Ei au descoperit astfel că primul indiciu de contaminare probabilă cu plumb provocată de om datează din urmă cu aproximativ 5.200 de ani în nucleul Tenaghi Philippon, cu aproximativ 1.200 de ani mai devreme faţă de perioada indicată de primele dovezi de contaminare cu plumb atribuită activităţii umane consemnate până acum în turbăriile din Peninsula Balcanică.
„Şi întrucât plumbul era eliberat, printre altele, în timpul producţiei de argint, dovezile creşterii concentraţiilor de plumb în mediu sunt în acelaşi timp un indicator important al schimbării socio-economice”, explică Andreas Koutsodendris.
Mostrele de sedimente de plumb şi polen analizate le-au permis de asemenea membrilor echipei de cercetare să reconstituie dezvoltarea vegetaţiei din regiunea Mării Egee, întrucât cantitatea de polen arată modul în care a fost folosit pământul.
Ei au aflat în acest mod că în timpul expansiunii romane în Grecia Antică, în urmă cu aproximativ 2.150 de ani, a apărut o concentraţie semnificativă de plumb, care a fost însoţită de defrişări intense.
Această perioadă a fost marcată de o creştere semnificativă a extracţiei de aur, argint şi alte metale pentru a fi utilizate în monede şi alte articole, activitate care în acelaşi timp necesita mari cantităţi de masă lemnoasă.
„Aceste schimbări coincid cu cucerirea Greciei elenistice de către romani, care ulterior au revendicat pentru ei înşişi bogatele resurse ale regiunii”, remarcă Joseph Maran, arheolog coautor al studiului.
Din acel moment, contaminarea cu plumb este evidentă în toate sedimentele Mării Egee. „Aceasta este prima consemnare globală a contaminării cu plumb în ocean provocată de om”, adaugă Koutsodendris.
Aşadar, autorii estimează în concluziile studiului că în Marea Egee a avut loc prima contaminare probabilă cu plumb înregistrată într-un mediu marin.
Editor : A.C.
