La Conferința ONU privind schimbările climatice din Brazilia, Al Gore a lansat unul dintre cele mai dure avertismente de până acum: omenirea „folosește cerul ca o canalizare deschisă”, în timp ce emite anual 175 de milioane de tone de gaze cu efect de seră. Fostul vicepreședinte american cere acțiuni imediate pentru a evita depășirea pragului critic al încălzirii globale.
"Trebuie să ne adaptăm, precum şi să atenuăm, dar trebuie să fim şi realişti că, dacă permitem ca această nebunie să continue, să folosim cerul ca o canalizare deschisă, va fi foarte dificil să ne adaptăm la unele lucruri", a insistat Gore.
Această reuniune de proporţii are loc la 10 ani după Acordul de la Paris privind clima, considerat istoric la acea vreme. Atunci, comunitatea internaţională a convenit să limiteze încălzirea globală cât mai aproape posibil de 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială.
Însă, conform unei prognoze actuale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu politicile climatice existente, lumea este pe cale să atingă o încălzire de 2,8 grade Celsius.
Accentul principal al lui Gore la summit a fost discutarea iniţiativei Climate Trace, pe care a cofondat-o. Coaliţia non-profit de organizaţii urmăreşte emisiile de gaze cu efect de seră şi alţi poluanţi.
A 30-a Conferinţă a ONU privind Schimbările Climatice a început luni la Belem, unde peste 190 de ţări poartă aproape două săptămâni de discuţii privind abordarea crizei climatice.
Trei zile suplimentare de negocieri la COP30
Preşedinţia braziliană a COP30 a anunţat miercuri că va permite trei zile suplimentare de negocieri pentru a încerca să reconcilieze cererile ţărilor pe subiecte spinoase precum ambiţia climatică, finanţele şi comerţul, potrivit AFP.
Andre Correa do Lago, diplomatul care prezidează importanta conferinţă a ONU privind clima din acest an, a propus ca consultările să continue, chiar dacă iniţial acestea erau programate să se încheie miercuri, în perspectiva următoarei sesiuni plenare de sâmbătă.
Aceasta urmează după două zile de consultări pe temele pe care grupuri importante de ţări doresc să le discute la COP30: limitarea încălzirii globale, finanţele, comerţul şi transparenţa datelor. Ţările "s-au angajat în discuţii deschise şi oneste", dar au indicat şi că "au nevoie de mai mult timp", a explicat Andre Correa do Lago.
Subiectele controversate ajung în mâinile liderilor politici
"Scenariul în care agenda este potenţial transmisă miniştrilor în a doua săptămână pare a fi confirmat", a remarcat o sursă care a urmărit discuţiile. Liderii politici din diferite ţări vin într-adevăr în a doua săptămână a COP pentru a finaliza acordurile pregătite de negociatori în timpul primei săptămâni, aminteşte AFP.
Preşedinţia braziliană, lăudată pentru expertiza sa, dar menţinând şi un anumit aer de mister în legătură cu intenţiile sale, a reuşit luni să obţină adoptarea agendei COP30, promiţând în acelaşi timp consultări cu privire la cele patru chestiuni controversate. Acestea ar putea fi incluse în cele din urmă într-un text de sinteză politică sau într-un "pact" care să enumere angajamente, ce ar urma să fie adoptat la COP.
Grupul Micilor Statelor Insulare (AOSIS), susţinut de alţii, doreşte ca COP să abordeze lipsa angajamentelor din partea ţărilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Cealaltă cerere majoră din partea ţărilor în curs de dezvoltare este sprijinul financiar pe care naţiunile bogate trebuie să îl ofere. Un alt punct de discuţie se referă la măsurile comerciale unilaterale, cum ar fi taxa europeană pe carbon la frontieră, care a fost criticată în principal de India şi China.
Pentru a găsi un teren comun, Brazilia se bazează pe bunele sale relaţii cu Beijingul şi New Delhi, precum şi cu alte ţări importante din Sudul Global. "Acest lucru facilitează enorm capacitatea noastră de a ne angaja în dialog. Ceea ce am văzut este o voinţă politică din partea tuturor de a ajuta Brazilia să aibă succes la COP", a declarat pentru AFP Mauricio Lyrio, şeful delegaţiei braziliene.
Editor : M.I.
