Distrugerea pădurilor tropicale a atins, în 2024, un nivel record pentru ultimii cel puţin 20 de ani, „echivalentul a 18 terenuri de fotbal pe minut”, din cauza incendiilor de pădure provocate, de cele mai multe ori, de oameni prin defrişarea unor suprafeţe în diferite scopuri, transmit AFP și Reuters.
Regiunile tropicale au pierdut 6,7 milioane de hectare de pădure anul trecut, o suprafaţă aproape de mărimea statului Panama, cel mai ridicat nivel de când a început colectarea datelor, în 2002, de către observatorul de referinţă Global Forest Watch, creat de think tank-ul american World Resources Institute (WRI) împreună cu Universitatea din Maryland, arată presa externă.
Procentul, în creştere cu 80% faţă de 2023, „este echivalent cu pierderea a 18 terenuri de fotbal în fiecare minut”, a declarat Elizabeth Goldman, co-director al observatorului.
Incendiile sunt responsabile pentru aproape jumătate din aceste pierderi, devansând pentru prima dată agricultura, anunță Reuters.
Aceste pierderi de suprafeţe de pădure reprezintă echivalentul a 3,1 miliarde de tone de dioxid de carbon emise în atmosferă, puţin mai mult decât emisiile legate de energie ale Indiei, arată aceeași sursă.
„Acest nivel de distrugere a pădurilor este complet fără precedent în cei peste 20 de ani de date”, a spus Goldman. „Este o alertă roşie globală”.
Raportul se concentrează pe pădurile tropicale, cele mai ameninţate şi foarte importante pentru biodiversitate şi capacitatea lor de a absorbi dioxidul de carbon din aer. Documentul include pierderi din toate motivele: defrişări voluntare, dar şi distrugeri accidentale şi incendii.
Incendiile, alimentate de încălzirea globală
Incendiile au fost alimentate de „condiţii extreme” care le-au făcut „mai intense şi mai dificil de controlat”, notează autorii. Anul 2024 a fost cel mai călduros an din istoria înregistrărilor meteorologice.
Deşi incendiile pot avea origini naturale, acestea sunt cel mai adesea provocate de oameni în pădurile tropicale, cu scopul de a defrişa terenuri.
Defrişările executate pentru a face loc agriculturii sunt principala cauză istorică a pierderilor de suprafeţe împădurite.
Brazilia a înregistrat anul trecut distrugerea a 2,8 milioane de hectare de pădure, două treimi din aceasta fiind atribuită incendiilor, adesea declanşate pentru a face loc culturilor de soia sau vitelor.
Ţara a înregistrat însă rezultate bune în 2023, pădurile beneficiind de măsuri de protecţie decise de preşedintele Lula, în primul an al noului său mandat. „Acest progres este însă ameninţat de extinderea agriculturii”, notează Sarah Carter, cercetătoare la WRI.
Amazonul brazilian a fost cea mai afectată regiune, distrugerile atingând cel mai înalt nivel din 2016.
Cifrele WRI contrastează cu cele ale reţelei braziliene de monitorizare MapBiomas, publicate pe 16 mai, care raportează o scădere accentuată a defrişărilor, dar nu includ incendiile.
Protecţia pădurilor se află pe lista priorităţilor preşedinţiei braziliene a COP30, principala conferinţă anuală a ONU privind clima, programată la Belem, în perioada 10-21 noiembrie.
O ţară vecină, Bolivia, ocupă locul al doilea cu o triplare a suprafeţelor de pădure distruse anul trecut, din nou din cauza unor incendii gigantice. Majoritatea „sunt declanşate pentru a defrişa terenuri pentru ferme la scară industrială”, notează autorii.
Presiunea asupra pădurilor provine, din punct de vedere istoric, din exploatarea a patru resurse: uleiul de palmier, soia, carnea de vită şi cheresteaua.
Editor : C.A.
