Gradul de protecţie pentru parcurile naţionale din România este încă destul de scăzut, doar jumătate din suprafeţele acestora fiind ferite de exploatarea forestieră, a afirmat, luni, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, pe durata unei vizite efectuată în Parcul Naţional Piatra Craiului, transmite Agerpres.
Oficialul a detaliat că, în 2017, a iniţiat, în calitate de parlamentar, alături de alţi colegi, un proiect legislativ prin care procentul de protecţie din fiecare parc naţional al României să tindă să crească la 75%, dar în acest moment solicită reanalizarea proiectului legislativ, în aşa fel încât trei sferturi din suprafaţa unei asemenea arii să fie încadrată în zona în care să nu fie permise niciun fel de intervenţii (T1).
"Vrem să dăm o nouă viaţă parcurilor naţionale din România. Avem 13 astfel de bogăţii unice în Europa, un adevărat motor verde de dezvoltare pentru turismul românesc, cât şi pentru comunităţile locale. Astăzi, parcurile naţionale au o suprafaţă totală de 318.000 de hectare din care 240.000 sunt doar păduri. Cred că gradul de protecţie al acestor parcuri naţionale este încă destul de scăzut. Doar jumătate din suprafeţele acestora este ferită de exploatarea forestieră. În 2017, am iniţiat ca parlamentar, alături de alţi colegi, un proiect legislativ prin care procentul de protecţie din fiecare parc naţional al României să tindă să crească la 75%. Aşa cum am mai declarat, susţin exploatarea sustenabilă a pădurilor din România. Vorbim de o resursă regenerabilă care, gestionată durabil, aduce României beneficii pe toate planurile. Însă, parcurile naţionale trebuie să iasă din acest circuit pentru că reprezintă adevărate comori ale biodiversităţii româneşti. În momentul de faţă, în parcurile naţionale, în funcţie de clasificare T1, T2, T3, T4, pădurea poate fi exploatată (...) Cer Parlamentului reanalizarea proiectului legislativ în cele două comisii care au respins iniţial proiectul. Îi asigur pe parlamentari că Guvernul României sprijină acest proiect şi propune inclusiv completarea ca pe restul suprafeţei parcurilor (de 25%) să fie permise doar lucrări de conservare. Dacă reuşim împreună să transformăm iniţiativa în lege, se va naşte o nouă viaţă pentru toate Parcurile Naţionale din România" , a spus Alexe.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), transmis luni AGERPRES, proiectul legislativ a primit aviz negativ din partea Comisiilor parlamentare de Mediu şi Agricultură, fundamentarea respingerii fiind că acest grad de protecţie este deja prevăzut de actele normative în vigoare.
Pe termen mediu şi lung, imediat după ce proiectul legislativ va fi adoptat de Parlament, specialiştii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor vor începe zonarea efectivă a parcurilor şi actualizarea tuturor planurilor de management conform noilor reglementări, iar procesul implică analize de teren şi cercetare care poate dura până la sfârşitul anului 2020, precizează ministerul de resort, într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES.
Ministrul Mediului a făcut referiri şi la proprietarii privaţi din aceste zone, cât şi la comunităţile locale din proximitatea Parcurilor Naţionale din România.
"Trebuie să ne gândim şi la proprietarii terenurilor din aceste parcuri. Aproape o treime din suprafaţa parcurilor se află în proprietate privată. Aceşti oameni au dreptul să primească compensaţii, pentru că nu pot beneficia de pe urma proprietăţii lor. Lucrăm la aceste soluţii şi am primit asigurări că vom avea întreg sprijinul Guvernului în acest sens. Sigur, vorbim de sume importante, dar merită din plin. La fel de importante pentru noi sunt şi comunităţile locale care trăiesc în aceste zone. Fie că vorbim despre dezvoltare, despre asigurarea lemnului de foc sau despre orice alt aspect al vieţii lor, vreau să ştie că Guvernul este şi va fi alături de ele", a subliniat demnitarul.
Datele oficiale arată că, la ora actuală, procentul zonelor de protecţie din Parcurile Naţionale din România este după cum urmează: 50,83% în PN Semenic Cheile Caraşului, 40,55% în PN Cheile Nerei, 48,52% în PN Domogled-Valea Cernei, 59,31% în PN Retezat, 81,57% în PN Defileul Jiului, 45,67% în PN Buila Vânturariţa, 50,67% în PN Cozia, 43,25% în PN Piatra Craiului, 34,38% în PN Munţii Măcinului, 73,59% în PN Cheile Bicazului - Hăşmaş, 69,30% în PN Ceahlău, 69, 42% în PN Munţii Rodnei şi 68,79% în PN Călimani.
Redactor: Alexandru Costea
