O coadă de dinozaur cu pene, descoperită într-un fragment de chihlimbar

O coadă de dinozaur cu pene, remarcabil de bine conservată, a fost descoperită recent într-un fragment de chihlimbar în Myanmar, informează News.ro.

În urmă cu 99 de milioane de ani, un pui de dinozaur şi-a prins coada într-o reşină de pin, care a acţionat ca o capcană mortală pentru mica vieţuitoare. Însă ghinionul lui de atunci oferă cercetătorilor din prezent şansa unică de a descoperi noi informaţii despre dinozaurii cu pene care au prosperat în cretacic.

Oamenii de ştiinţă au anunţat, joi, că o bucată de chihlimbar - o răşină fosilizată - descoperită de un savant chinez într-o piaţă din localitatea Myitkyna din Myanmar, în 2015, conţine un fragment de 3,5 centimetri din coada unui dinozaur, completată cu oase, carne, piele şi pene. Dinozaurul însuşi nu avea o lungime mai mare de 15 centimetri, find de mărimea unei vrăbii.

”Este prima descoperire de acest fel. Sunt uluit”, a spus paleontologul Ryan McKellar de la Royal Saskatchewan Museum din Canada, unul dintre cercetătorii implicaţi în realizarea acestui studiu, ce a fost publicat în revista Current Biology. 

Potrivit oamenilor de ştiinţă, coada a aparţinut unui dinozaur care se deplasa pe două picioare, un dinozaur asemănător păsărilor, denumit ”maniraptoran”, un grup de dinozauri care aveau pene. Păsările, care au apărut în urmă cu 150 de milioane de ani în jurasic, au evoluat din dinozaurii cu pene de talie mică.

Savanţii au utilizat metode de scanare sofisticate şi observaţii microscopoce pentru a studia coada de dinozaur. Ei au determinat astfel că penele dinozaurului aveau la exterior o culoare castaniu-maronie şi la interior o nuanţă mai pală sau chiar albă - un tipar denumit ”countershading” (”contraumbră”) folosit pentru a se camufla.

”Vedem că penele sunt încă ataşate de coadă şi putem să vedem cum erau ataşate, ce formă aveau, putem vedea aceste lucruri la o scală de până la un micrometru, alături de tiparul pigmenţilor din pene”, a adăugat profesorul McKellar.

Coada rămasă captivă în chihlimbar consta în opt vertebre, ţesut moale şi pene - toate fiind excelent conservate în trei dimensiuni.

Profesorul McKellar spune că prinderea cozii în răşină ”echivala cu sfârşitul jocului pentru un astfel de animal”. ”Nu puteau să îşi abandoneze cozile precum şopârlele”.

Anatomia specială a cozii a permis oamenilor de ştiinţă să elimine ipoteza potrivit căreia aceasta ar fi putut să aparţină unei păsări, deoarece era lungă şi flexibilă şi îi lipsea pigostilul, o vertebră sudată care, la păsări, susţine penele din coadă.

Descoperirea aduce informaţii noi şi despre evoluţia penelor. Cele prinse în chihlimbar erau mai primitive decât cele ale păsărilor, lipsindu-le cea mai mare parte a axului central care există în cazul penelor de păsări.

Chihlimbarul este de multă vreme un veritabil cadou special pentru paleontologi. Numeroase vieţuitoare au fost găsite conservate în chihlimbar, inclusiv insecte, şopârle, amfibieni, mamifere şi păsări, dar şi plante, inclusiv flori.