Pe urmele plaselor-fantomă din Marea Baltică. Femeia care vrea să le aducă pe toate la țărm
Pe primele pagini, în presă, a apărut un avertisment sumbru emis de experţii în domeniul mediului: până în anul 2050, în oceanele lumii ar putea fi mai mult plastic decât peşti. Această ameninţare are ca rezultat tot mai multe acţiuni pornite din rândul populaţiei. De exemplu, un proiect care se desfăşoară în largul coastelor Lituaniei. Marea Baltică e plină de ceea ce se numeşte „plase-fantomă” - multe năvoade pierdute sau abandonate, confecţionate din material plastic. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Sabine Kerkau a descoperit problema cu mulţi ani în urmă şi acum conduce o echipă de voluntari care recuperează plasele de pe fundul mării, ceea ce se dovedeşte un proces minuţios.
Zeci de plase vechi de pescuit sunt agăţate de o epavă, în largul coastelor Lituaniei. Sabine Kerkau şi echipa ei le vor aduce la suprafaţă.
Kerkau e farmacistă - şi este unul dintre cei mai experimentaţi scufundători ai Germaniei. În 2016, a observat un gen anume de deşeu în Marea Baltică: năvoade vechi şi traule. Un studiu a arătat că în fiecare an în Marea Baltică se pierd mii de plase de pescuit.
Sabine Kerkau, scafandru: Europa trebuie să pună bazele unei politici de interzicere a folosirii plasticului, impunând cele mai mari limite cu putinţă. Un procent de zece la sută din deşeurile de plastic din mări şi oceane e reprezentat de plase-fantomă. Pe măsură ce se degradează, acestea eliberează particule microplastice în cantităţi foarte mari.
În fiecare an, Kerkau şi colegii ei scafandri pornesc, din Lituania, într-o cruciadă a aducerii la suprafaţă a plaselor-fantomă - pe bază de voluntariat. Îşi finanţează operaţiunile în cea mai mare parte din propriul buzunar.
Odată ajunşi la epavă, scafandrii găsesc o mulţime de plase. Pentru vietăţile marine, acestea reprezintă capcane mortale. Kerkau şi ceilalţi scafandri încearcă să taie plasele cu cuţite normale, dar nu progresează prea mult. În cele din urmă, abandonează operaţiunea. Unele dintre plase sunt vechi de zeci de ani şi nu cedează cu una, cu două.
Sabine Kerkau, scafandru: Sunt făcute din tot felul de materiale şi au vechimi diferite. În plus, sunt enorme şi foarte, foarte grele - din cauza plumbului, a apei, a nisipului şi a tot ce s-a îmbibat în ele în decursul deceniilor. Pentru a le aduce la suprafaţă, trebuie să le tăiem în bucăţi mici.
Dar ce se întâmplă în continuare ? Plasele se strâng deja în grămezi în multe porturi - cum ar fi Simrishamn, în sudul Suediei.
Aici, ca parte a unui proiect-pilot care cuprinde toată Marea Baltică, Vesa Tschernij, membru al autorităţii portuare, caută soluţii ecologice pentru eliminarea acestui deşeu.
Vesa Tschernij, Autoritatea portuară: Industria materialelor plastice nu le va putea folosi ca materie primă, pentru că sunt făcute din diferite tipuri de plastic, iar această industrie vrea o materie primă foarte curată.
Acum, însă, tonele de plase pot fi descărcate în Simrishamn şi duse la un centru de reciclare pentru plase vechi de pescuit de pe coasta de vest a Suediei. Aici, angajaţii taie cu migală năvoadele încurcate.
Diversele materiale sunt apoi separate şi reciclate, fiecare în modul corespunzător.
Erik Goksøyr, centrul de reciclare a plaselor-fantomă: Pentru că materialul e încă de bună calitate. Nu destul de bună pentru pescuit, dar ar putea fi destul de bună pentru o geantă de plajă.
Procesul transformării vechilor plase de pescuit în genţi de plajă e complicat. Echipa lui Sabine Kerkau a reuşit, în sfârşit, să aducă la suprafaţă părţi ale unei enorme plase de pescuit a unui trauler. Dar tot mai trebuie s-o urce în ambarcaţiunea lor.
Sabine Kerkau, scafandru: Pentru noi, ca grup, e un succes fantastic şi mă simt în al nouălea cer. Cred că e minunat că am reuşit să facem asta şi că toată lumea a muncit împreună atât de bine. S-o ţinem tot aşa !
Sunt toţi de acord că mult mai mulţi oameni şi în special guverne vor trebui să li se alăture în bătălia împotriva plaselor-fantomă.
Câteva ţări, cel puţin, vor să introducă un sistem de marcare a plaselor de pescuit, astfel ca, pe viitor, proprietarii lor să poată fi găsiţi. Sabine Kerkau vede acest lucru ca pe un prim pas.
Sabine Kerkau, scafandru: Dacă am putea preveni pierderea a 5-10 000 de plase anul acesta, va trebui să ne mai preocupăm doar de cele deja existente în adânc. Şi nu va mai trebui să ne facem griji că, pentru fiecare plasă pe care o aducem la suprafaţă, sunt aruncate alte o sută.
Sabinei Kerkau îi pasă de Marea Baltică. Şi va reveni curând.
Ea spune că bătălia împotriva plaselor-fantomă abia a început - aici, în Marea Baltică, dar şi în toată lumea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
