PASTILA DE LIMBĂ. Despre „repercursiuni” și „potrocale”

Filmări cu abuzuri sexuale, găsite pe telefonul lui Andrew Tate. Ce au mai descoperit anchetatorii britanici

Facturi mai scumpe la electricitate. Ciprian Cherciu: „Putem vedea creșteri și până la 50% a prețului”

Condamnata la moarte Christa Pike și-a recăpătat cunoștința și poate vorbi, după execuția eșuată

Petrolier în flăcări lângă stațiunea rusească Soci, după un atac al Ucrainei

Cristian Bușoi avertizează asupra prețurilor la electricitate: „Trebuie să ne pregătim pentru iarna și primăvara lui 2027”

Euro a stabilit un nou record în raport cu leul. Moneda europeană a crescut cu 2,21 bani într-o zi

Un fost șef al serviciului german de informații externe a fost arestat sub suspiciunea de spionaj

Elevă din Prahova, violată de mai mulți colegi de școală

Dosarul fraților Tate, noi detalii. Procurorii britanici vorbesc despre metoda „Lover Boy” și exploatarea femeilor

Cel mai cunoscut exemplu este „repercursiune”, în loc de „repercusiune”. Vine din latinescul „percutere”, care înseamnă „a înfige” sau „a lovi”.

Interesant este însă că această greșeală nu migrează de la substantiv la verb. „A se repercuta” este folosit corect, fără să-i dea cuiva prin cap să recurgă la varianta greșită „a se repercurta”.

O altă formă de schingiuire a cuvintelor este inversarea a două litere sau sunete. Ca „potrocală” în loc de „portocală” sau „scluptură” în loc de „sculptură”.

Există însă și cazuri în care un cuvânt rostit greșit de multe ori a devenit, cu timpul, o variantă permisă. Așa stau lucrurile cu „aldămaș”, băutură, eventual și gustare oferită cuiva după încheierea unei tranzacții. Acest cuvânt s-a transformat în timp în „adălmaș”, iar utilizarea acestui cuvânt a devenit permisă.