PRIMA ENCICLOPEDIE A JURNALISMULUI. Totul despre 280 de ani de presă în România

Data publicării:
27112012 20jurnalism-35533

Jurnalismul românesc are o vârstă venerabilă. A pornit de la o foaie tipărită în secolul al XVIII-lea, a înflorit în perioada interbelică, a trecut prin anii grei ai cenzurii comuniste şi a ajuns la varietatea de mijloace de expresie ale prezentului. Puţini mai ştiu însă că primele ziare au apărut în alfabet de tranziţie.

Curierul românesc a apărut în 1829, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu. Conţinea articole politice, administrative şi militare. Era prima gazetă care avea să apară constant, timp de 30 de ani.

Cronicile erudite din timpul Primului Război Mondial, anunţul oficial al Marii Uniri sau relatările izbânzilor partidului comunist - evenimentele istorice au rămas în paginile ziarelor, relatate cu entuziasmul momentului sau trecute prin filtrul atent al cenzurii, în funcţie de epocă.

„Noi am avut mai degrabă, fiind o cultură romanică, latină, fiind mai înfierbântaţi, mai mult un jurnalism de expresie, un jurnalism de opinie, şi mai puţin un jurnalism de informare”, a explicat Marian Petcu, conferenţiar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

Momente-cheie

Prima istorie a jurnalismului reuneşte cronologic momentele-cheie ale evoluţiei presei de la noi: Apariţia radioului, a televiziunii şi a agenţiilor de presă, constituirea legislaţiei în domeniul comunicării şi schimbările de paradigmă în redactarea şi transmiterea informaţiilor.

„Tehnologiile par să fii scăpat de sub control. Am sentimentul că la un moment dat nu veţi mai merge să vă întâlniţi cu mine ca acum, vor fi nişte camere - camera de la muzeul cutare, apeşi un buton şi faci un direct”, a subliniat Marian Petcu.

Veteranii presei sunt optimişti când vine vorba de viitorul mass-mediei. Biti Caragiale are 93 de ani, lucrează de-o viaţă în presă şi continuă să scrie la un ziar în limba română din Israel. Crede că în presă erudiţia nu se demodează niciodată.

„Se cere cultură”

„Se cere cultură. Eu zic că şi un scriitor care scrie cele mai pasionante romane, dacă nu este în acelaşi timp un om care să cunoască cultura lumii, nu poate vieţui”, a subliniat ea.

Specialiştii spun că, de-a lungul celor aproape trei secole de presă, publicaţiile româneşti au stat mai degrabă sub semnul cantităţii şi al efemerului. În televiziune, apariţia internetului a deschis o nouă eră.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri