Proiectul București, capitală culturală europeană în 2021. Evenimentele culturale se mută din centrul Capitalei

Resturi de dronă, găsite în Marea Neagră, la 1,5 kilometri de plaja Modern din Constanța

Alertă pe litoral: două obiecte suspecte, văzute în apa mării într-o singură zi. Autoritățile intervin

Accident grav în județul Constanța. Cinci persoane, transportate la spital. A fost chemat şi elicopterul SMURD

Dronă doborâtă în județul Galați. Mărturiile localnicilor: „Mi-a fost frică să ies”. Ce au văzut ciobanii

Cine sunt cele trei personalități din lume care pot călători fără pașaport. Explicațiile din spatele acestor excepții

David Popovici spune ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi născut în altă țară. „Poate că, la prima vedere, nu pare un avantaj”

Replica sfidătoare a Teheranului după ce Trump a spus că va declara Strâmtoarea Ormuz teritoriu al SUA: „A fost și va rămâne iraniană”

Când se va simți efectul scăderii inflației. Dan Suciu, BNR: La alimente nu mai avem creșteri. Presiunile vin din zona de energie

O dronă s-a prăbușit în nordul județului Tulcea. MApN a găsit resturile aparatului: „Au fost constatate urme de combustie”

Bucureștiul invizibil, care devine vizibil. Acesta este conceptul pe care mizează Capitala în lupta pentru titlul de capitală culturală europeană.

Anca Ioniță, șefa grupului de experți care a elaborat conceptul Candidaturii Bucureștiului: Mai mult de 80% din activitatea culturală a Bucureştiului se întâmplă în centru. Mai precis, pe o rază de trei kilometri. În ultimii 25 de ani, multe dintre ceea ce se numeau înainte case de cultură, centre culturale din sector, cinematografe, s-au închis. Încercăm să echilibrăm acest dezechilibru.

„Sunt foarte multe evenimente, dar nimeni nu se duce la ele. Eu sunt muzician şi ştiu.

Nu avem nimic, curăţenie, uitaţi ... aglomeraţie. Nu avem nici o şansă!”, spun bucureștenii.

„57% dintre locuitori consideră că Bucureştiul are şanse să devină capitală culturală europeană, arată un studiu recent. Însă în acelaşi timp două treimi dintre respondenţi spun că Bucureştiul nu poate fi considerat oraş european”, transmite corespondentul Digi24 Ștefana Todică.

Administraţia bucureşteană a calculat că va cheltui 75 de milioane de euro cu pregătirile pentru găzduirea evenimentelor culturale de peste 6 ani. Banii ar urma să vină din bugetul municipalităţii, cele ale sectoarelor şi cel al judeţului Ilfov.

Mihaela Păun, director ArCuB: După calculele noastre ar însemna cam şase euro pe cap de locuitor pe an. În momentul în care calculezi asta vezi că de fapt nu e o sumă foarte mare şi nu grevează foarte mult bugetul de stat, raportat la beneficiile pe care le aduce pentru oraşul Bucureşti.

Un juriu internațional va desemna, toamna viitoare, capitala culturală europeană a anului 2016. Titlul va fi împărţi de un oraş din România şi unul din Grecia.