Apa Nova, o nouă informare privind calitatea apei din sectoarele 5 şi 6

Compania Apa Nova anunţă joi dimineaţă că rezultatele analizelor din ultimele ore reconfirmă şi atestă calitatea şi potabilitatea apei în Bucureşti, iar concentraţia de clor rezidual este în limitele admise.

Comunicatul Apa Nova privind calitatea apei de la robinet:

„În spiritul valorii de bază care guvernează compania noastră și anume responsabilitate față de client, Apa Nova București a suplimentat, începând cu seara zilei de 30.01.2019, numărul și frecvența analizelor privind indicatorii de calitate a apei potabile în sectoarele 5 și 6. Astfel, rezultatele analizelor efectuate în ultimele ore reconfirmă și atestă calitatea și potabilitatea apei produsă și distribuită de către compania Apa Nova consumatorilor din municipiul București. Expertiza operatorului a permis punerea în aplicare a soluțiilor tehnice necesare pentru gestionarea în condiții de siguranță a furnizării serviciului de apă potabilă.

Conform legislației în vigoare, concentrația clorului rezidual liber în apa potabilă din rețeaua de distribuție trebuie să se încadreze între 0,10 - 0,50 mg /litru. Ceea ce înseamnă că în apa potabilă trebuie să se regăsească clor între aceste valori. Prezența clorului în apa potabilă este deci o necesitate și o garanție că apa este conformă din punct de vedere microbiologic. În plus, o certitudine pentru consum în siguranță a acesteia. În alte state, spre exemplu, normele impun concentrații mult mai mari de clor tocmai pentru a certifica aceasta siguranță (de exemplu, SUA).

În mod uzual, operatorii de apă mențin un nivel al dezinfectantului (clor rezidual în formă liberă) la valori de până la 0.50 mg. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, clorul, care este prezent în apa potabilă, se poate încadra în limitele între 0,20 mg/l și până la 1 mg/l, utilizarea clorului fiind cea mai sigură și frecventă metodă pentru tratarea apei (eliminarea de viruși și bacterii).

Rezultatele monitorizării calității apei în București în acest moment arată că concentrația de clor rezidual în formă liberă nu a depășit valoarea de 0.40 mg/l și nu a fost mai mici de 0,10 mg/l.

Ca urmare a topirii bruște a depunerilor de gheață și zăpadă, a crescut concentrația de amoniu din râul Argeș, acesta fiind una dintre cele două surse de apă brută folosită de către Apa Nova în procesul de producție a apei potabile pentru capitală.

Administrația Națională Apele Române nu a făcut nicio informare cu privire la o poluare cu amoniu pe râul Argeș. Din preocuparea continuă a producătorului și operatorului de apă potabilă pentru municipiului București pentru calitatea serviciilor oferite, acesta a acționat conform Bunei Practici Industriale pentru situații specifice, prin creșterea dozei de clor în procesul de tratare în limita necesară, fără a depăși limita maximă admisă. Efectul creșterii dozei de clor a condus la apariția disconfortului organoleptic (gust și miros) în câteva puncte din sectoarele 5 și 6.

Chiar dacă aceste măsuri au fost luate pentru a asigura furnizarea în condiții de calitate și siguranță a apei potabile, operatorul își cere scuze consumatorilor săi care au resimțit acest disconfort.

Apa Nova București asigură toți consumatorii săi de preocuparea sa continuă pentru respectarea valorilor sale de bază - responsabilitate, siguranță și orientare către client”.

Ministerul Sănătăţii preciza miercuri seară că distribuitorul de apă potabilă pentru Bucureşti a utilizat pentru tratarea apei o cantitate mare de clor, necesară în condiţiile în care marţi s-a produs o poluare cu amoniu pe râul Argeş, în urma topirii masive de zăpadă. Ministerul menţiona că „rezultatele preliminare ale probelor de laborator au relevat faptul că, în toate cele 5 puncte de recoltare, valorile determinate pentru clorul liber rezidual şi clorul total nu corespund limitelor stabilite de legislaţia în vigoare” şi recomanda bucureştenilor ca, până la rezultatele definitive, apa din reţeaua publică să nu fie folosită pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală.

În replică, reprezentanţii Apa Nova afirmau că Administraţia Naţională Apele Române, care asigură la nivel naţional administrarea apelor de suprafaţă şi care furnizează apa brută pentru tratarea în scopul potabilizarii pentru Apa Nova, „nu a făcut nicio informare cu privire la poluarea cu amoniu pe râul Argeş”.  „Apa Nova a informat cu o zi înainte, proactiv, administraţia Apele Române în legătură cu această situaţie”, susţineau aceştia.

Într-adevăr, într-un comunicat al Administrației Naționale Apele Române transmis miercuri după-amiază se confirmă că a fost vorba de o creștere a concentrației de amoniu din râul Argeș despre care fusese informată, la rândul ei, de reprezentanții societății Apa Nova. Creșterea concentrației fusese înregistrată însă luni, 28 ianuarie. „Majorarea accentuată a cantității de amoniu poate fi cauzată de creșterea debitului râului Argeș după topirea zăpezii și antrenarea unor deșeuri de diferite tipuri aflate pe maluri”, preciza ANAR.