Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia, luni, 10 februarie, din funcția de președinte al României. În aceste condiții, conform Constituției, președinția interminară va fi asigurată, în ordine, de către președintele Senatului ori de cel al Camerei Deputaților.
Potrivit Constituției României, dacă funcția președintelui rămâne vacantă, în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor ori de deces, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului ori, dacă acesta refuză, de președintele Camerei Deputaților.
Ilie Bolojan, președinte interimar al României
În prezent, în România, președintele Senatului este Ilie Bolojan. Acesta poate deveni președinte intermiar al României până la alegerea noului președinte al țării. Dacă va prelua interimatului funcției de președinte al României, Ilie Bolojan va trebui să demisioneze din fruntea Senatului, dar și din fruntea PNL. Președintele Camerei Deputaților este Ciprian Șerban.
"Curtea Constituţională trebuie să constate vacanţa funcţiei şi să trimisă o scrisoare la Guvern şi la Parlament pentru a se stabili cine îndeplineşte funcţia de preşedinte interimar. Constituţia spune că funcţia aceasta poate fi îndeplinită de către preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor, dar nu este o ordine obligatorie. Dacă preşedintele Senatului refuză, poate să fie preşedintele Camerei Deputaţilor", a declarat Augustin Zegrean pentru AGERPRES.
Atribuțiile președintelui interimar, conform Constituției
"Din 12 (n.r. - februarie) postul se declară vacant şi intrăm în situaţia de interimat. Preşedintele interimar poate să facă cam tot ce face preşedintele. Sunt două, trei atribuţii pe care nu le poate îndeplini: nu poate dizolva Parlamentul şi nu poate trimite mesaje Parlamentului. Constituţia spune că în această situaţie din acea zi (depunerea demisiei - n.r.) încep să curgă trei luni în care Guvernul este obligat să organizez alegeri prezidenţiale. Dar cum este deja stabilită data alegerilor prezidenţiale şi pică în aceste trei luni, cred că suntem în situaţia normală", a precizat fostul preşedinte al CCR.
Alegerile prezidențiale au fost stabilite pentru 4 mai 2025, primul tur, și 18 mai, al doilea tur.
Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări. Mai exact:
- Reprezintă statul român pe plan intern și international;
- Promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora;
- Poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor;
- Poate adresa mesaje Parlamentului;
- Poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului;
- Poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului;
- Îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate;
- Poate participa la ședințele Guvernului.
Potrivit articolului 98, alineatul (2) din Constituție, președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică:
- Nu poate dizolva Parlamentul;
- Nu poate iniția un Referendum;
- Nu poate adresa Parlamentului mesaje politice.
Declarația completă a lui Klaus Iohannis, transcrisă de Administrația Prezidențială:
“Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului Președinte.
Este un demers nefondat, pentru că niciodată - repet, niciodată - n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.
În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte.
Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.
Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României.
Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Editor : C.S.
