Nota primită după contestație de un elev care a luat 5,70 la examen. Profesorii care i-au corectat lucrarea, sancționați
Sancțiuni pentru profesorii care au dat note exagerat de mici la Evaluarea Naţională - profesori care au corectat lucrări și, după contestație, a reieșit că meritau cu un punct și jumătate mai mult, sau chiar peste. Nu vor mai avea voie sa corecteze trei ani la examenele naționale.
Măsura a fost luată de Inspectoratul Școlar al Municipiului București după ce, odată cu afișarea rezultatelor finale la evaluarea naţională, au apărut diferențe foarte mari între notele acordate inițial și cele acordate după contestații.
Cel mai răsunător caz e al unui elev notat cu 5,7 la matematică și punctat cu 9,5, după contestație. Pentru 14 lucrări s-au înregistrat note considerabil mai mari... de un punct și jumătate sau peste. Una la matematică, 13 la română.
Doar în Capitală au fost depuse, după Evaluarea Națională, peste 4.000 de contestații, cele mai multe, la Limba română.
Marina Manea, inspector școlar și profesor de limba română: În cazul elevului notat cu 5,7 la matematică și punctat cu 9,5, după contestație, după cum a spus și doamna inspector general școlar, celor doi profesori examinatori li s-au cerut note justificative. Ne-a fost și nouă greu să înțelegem ceva din acele note justificative. Este vorba despre cei doi profesori care au corectat „mâna doua”, după contestație. Semnele de întrebare sunt la nota cea mică.
Profesorii din cele 14 cazuri cu note considerabil mai mici, au primit o notificare cu suspendarea dreptului de a mai corecta trei ani la examenele naționale.
Din experiența anilor în care am corectat și eu la examene, vă pot spune că un profesor corectează maxim 150 de lucrări. E foarte posibil ca elevi care nu au avut curajul să depună contestație, și ale căror lucrări au fost evaluate tot de acei profesori mai „exigenți”, să aibă, poate, din păcate, notele mai mici.
Este vorba despre patru cadre didactice - o corectură inițială efectuată de către doi profesori și o corectură ulterioară realizată de alți doi profesori.
Cât despre o posibilă recorectare a lucrărilor evaluate de acei profesori, Ministerul Educației realizează la un moment dat o eșantionare și o verificare pe calupuri de lucrări, dar până acolo, ar putea fi luată în calcul și o astfel de variantă.
Datele ne arată că cele mai multe dintre lucrările care au fost contestate au fost evaluate peste media obținută inițial de elevi.
Radu Gologan, profesor: În primul rând, ca matematician, aș privi situația statistic. La zeci de mii de candidați, au fost câteva lucrări corectate greșit. La diferențe destul de mari. Nu vreau să insist pe lucrul acesta. Dar a face un caz la nivel național pentru câteva lucrări corectate greșit – probabil la limba română a fost subiectivism, la matematică, greșeală sau neatenție -, nu mi se pare corect.
A interzice să corecteze trei ani este un blam. Ar trebui să vedem cum facem să transformăm examenul să devină din ce în ce mai obiectiv. Dacă vom folosi oameni, în permanență vom avea o astfel de problemă. Indiferent cât de pregătit este profesorul de matematică, este dispus ca la 100, 150 de lucrări să greșească din neatenție sau din alte varii motive. Nu există o grilă care să poată să rezolve treaba asta. Singurul, este calculatorul, care poate face această alegere.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
