E. Hurezeanu, despre Revoluție: Cum e posibil ca, la sfârșitul Războiului Rece, cei mai mulți morți să fie în România?
Invitat la „Jurnalul de seară”, Emil Hurezeanu a făcut aceste comentarii la o zi după ce președintele Traian Băsescu i-a cerut noului procuror general, Tiberiu Nițu, să clarifice până anul viitor cine a luat decizia politică de a mobiliza, în 1989, Armata împotriva poporului, cu muniție de război.
„Zorii democrației românești sunt cumva limpezi? În cazul Cehoslovaciei, în cazul Bulgariei, în cazul Ungariei, da, sunt limpezi. În cazul României sunt o mie și ceva de morți, sunt teroriști care au fost eliberați, sunt teroriști arabi care nu au existat, un început de război civil care nu avea mobil. E neclar. Între dictatură și democrație există sânge și încă nu s-a stabilit cât aparține dictaturii și cât noii democrații, noilor învingători”, a spus Emil Hurezeanu.
„Din punct de vedere juridic, crimele Revoluției sunt imprescriptibile. Importanța aflării adevărului este întotdeauna reală, importanța adevărului nu pălește odată cu trecerea timpului”, a apreciat jurnalistul.
Emil Hurezeanu a indicat faptul că există încă întrebări fără răspuns în legătură cu evenimentele de acum peste două decenii. „Cum este posibil ca să se termine Războiul Rece și cei mai mulți morți să fie în România? Cum e posibil? În Rusia au fost 10-20, în Cehoslovacia – unul singur și s-a văzut că era o înscenare a KGB-ului. În fine, au plecat 400.000 de militari înarmați până în dinți din RDG, cu arme atomice, cu rachete și nu s-a tras un glonț”, a reamintit Emil Hurezeanu.
El a vorbit și despre motivele care l-au determinat pe președintele Traian Băsescu să readucă în discuție dosarele Revoluției.
„Domnul Băsescu reactualizează această temă și dincolo de considerentele morale, oricând binevenite. Așa cum reactulizarea temei comunismului, prin declarația de condamnare a lui, a făcut parte din politicile de legitimare a statutului de partid nou de dreapta și de președintele de dreapta. Ce era PD în 2004, când domnul Băsescu câștigă alegerile? Era un partid de semi-stânga. Iar domnul Băsescu era foarte greu de plasat în marea galeria a liderilor politici anticomuniști... Coposu, Rațiu. Domnul Băsescu a ocupat acest loc și avea nevoie de o politică simbolică anticomunistă”, a explicat Emil Hurezeanu.
Jurnalistul a apreciat că președinții României post-decembriste și-au pasat unul altuia „informații confidențiale de cel mai înalt nivel” despre ce s-a întâmplat în 1989. „Îmi închipui că acești oameni au căzut de acord asupra unei confidențialități de durată asupra tabuizării temelor Revoluției, pornind de la ideea așa-zisei rațiuni de stat”, pentru a nu crea comoții periculoase pentru stabilitatea statală, a precizat jurnalistul.
„Ceva îmi spune că domnul Iliescu știe mai mult decât domnul Constantinescu și decât domnul Băsescu”, a conchis Emil Hurezeanu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
