Exclusiv Raed Arafat, după acuzațiile că autoritățile au exagerat prognoza: „Nu putem să ne cerem scuze că cel mai rău scenariu nu s-a produs”
După criticile apărute în spațiul public privind avertizările meteo și deciziile luate în baza acestora, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a explicat la Digi 24 cum sunt emise codurile de vreme severă și cine este responsabil de acestea. El a subliniat că DSU nu stabilește codurile, ci doar aplică măsuri în funcție de datele furnizate de specialiști.
„Deci, codurile, în primul rând, că este roșu, că este galben, că este portocaliu, sunt date de experții de la ANM. Deci, experții de la ANM sunt cei care dau codul, după ce analizează datele, fac anumite modelări pe baza datelor pe care le au, datele de la radar, datele de la alte surse pe care le au și emit codul. Noi nu participăm la emiterea codului, pentru că nu avem expertiză în acest domeniu sau competență. După ce s-a emis codul ajunge la noi. Noi discutăm și colaborăm foarte bine cu ANM-ul”, a declarat raed Arafat.
El a explicat că rolul DSU este de a pregăti instituțiile și populația pentru eventuale efecte severe, odată ce un cod este emis și a insistat că scopul principal este prevenția, nu crearea de panică.
„Deci noi atunci luăm măsurile preventive, începem cu informarea populației, cu pregătirea instituțiilor, coordonare pentru intervenție, IGSU, serviciile de urgență, aviația, dacă putem să o folosim, bineînțeles, informarea populației prin mass-media. Ieri, de exemplu, am intrat de mai multe ori și am insistat că nu trebuie panică, trebuie mai degrabă pregătire în speranța că nu se întâmplă nimic. Dar dacă se întâmplă ceva, să fim pregătiți”, a spus șeful DSU.
Cum au fost luate deciziile de suspendare a cursurilor
Oficialul a arătat că, deși Bucureștiul nu a fost afectat grav, alte județe s-au confruntat cu probleme serioase din cauza fenomenelor meteo. El a prezentat și date concrete privind intervențiile autorităților: „Codul roșu era foarte mare, zona includea București, dar în jurul Bucureștiului aveam Giurgiu, Ilfov, Călărași, Ialomița și Constanța pe cod roșu (...) Am avut 17 localități fără curent electric, o persoană salvată în Prahova, trei în Constanța și peste 1500 de apeluri la 112 în București-Ilfov.”
Raed Arafat a explicat și cum sunt luate deciziile de suspendare a cursurilor în cazuri de cod roșu, precizând că acestea sunt adoptate la nivel local, de comitetele pentru situații de urgență, nu impuse de la centru.
„La inspectoratele județene, comitetele județene pentru situații de urgență se întrunesc comitetele pentru situații de urgență, cel de la fiecare județ plus cel de la municipiul București și cel de la Ilfov unde membrii comitetului discută măsurile care urmează să fie luate. Prima măsură de închidere a școlilor a fost luată de Constanța și care era o măsură luată de Comitetul pentru Situații de Urgență, urmată de Ialomița, a urmat Călărași, a urmat Giurgiu, a urmat Ilfov și București. Aceste decizii care au fost luate au fost analizate, normal că poate că nu toată lumea era de acord”, a spus acesta.
Datele indicau un potențial impact major al ciclonului Barbara
El a subliniat că deciziile au fost luate în baza informațiilor disponibile și a analizelor primite inclusiv de la nivel european, care indicau un posibil impact major.
„Noi am primit de la de la Protecția Civilă Europeană o analiză pe Bulgaria și România și eram situați pe zona codurilor, eram situați la nivel de impact probabil foarte grav sau major. Deci nu putem să excludem aceste posibilități. Când primesc și o analiză făcută pentru cele două țări de către Protecția Civilă Europeană, este foarte ușor să spunem de ce am făcut după ce nu s-a întâmplat nimic. Dacă nu făceam și se întâmpla ceva, vă garantez că acuma mă întrebați de ce n-ați făcut și de ce n-ați luat măsurile. Deci este foarte greu în aceste situații și ce facem este să punem sub semnul îndoielii decizia experților, unde eu nu mă bag peste ei, pentru că sunt experți ANM”, potrivit șefului DSU.
Încrederea populației în avertismentele autorităților
Referitor la întrebările privind pierderea încrederii populației în avertismente, Arafat spune că mesajul autorităților trebuie să rămână consecvent: mai bine să fim pregătiți pentru cel mai rău scenariu decât să regretăm lipsa măsurilor.
„Aici depinde cum comunicăm aceste situații și le explicăm. Noi explicăm în continuare când se dau codurile și se recomandă măsuri. Măsurile se recomandă pentru situația în care codul care este dat va produce efectul devastator care se așteaptă. Și atunci, dacă un cod nu a produs acest efect, acest lucru nu este un lucru rău, este un lucru foarte bun că s-a întâmplat”, a precizat Arafat.
El a dat exemplul recent al Bulgariei, unde ploi torențiale au provocat victime, pentru a sublinia cât de imprevizibile pot fi fenomenele meteo. Totodată, Arafat a respins ideea că autoritățile „exagerează” avertismentele. Șeful DSU a mai subliniat că scopul avertizărilor este protejarea oamenilor și că autoritățile nu trebuie să-și ceară scuze pentru faptul că cel mai rău scenariu nu s-a produs.
„Dacă noi luăm comentatorii în loc să luăm experții și noi nu vom asculta experții, înseamnă că data viitoare, da, e posibil să nu ascultăm și să se întâmple ca acest cod care va fi data viitoare să aibă și impactul corelat cu codul respectiv și atunci să pierdem foarte multe vieți pentru ca oamenii n-au ascultat. Deci, faptul că nu s-a întâmplat nu înseamnă că cineva a vrut să facă rău oamenilor sau că a vrut să închidă școlile. A fost o situație care a necesitat unele măsuri pentru scenariul cel mai rău, faptul că nu s-a întâmplat scenariul cel mai rău, nu putem să ne cerem scuze pentru acest lucru și putem să spunem ne bucurăm că nu a avut loc scenariul cel mai rău”, a declarat, miercuri, șeful DSU.
Editor : M.I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
