Sari la conținut

CCR, așteptată să dea o decizie „istorică” pe legile Justiției

Legile Justiţiei, cele care i-au scos pe români în stradă în weekend, intră marți în discuţia Curţii Constituţionale. Despre decizia aşteptată de la această instituţie, procurorul general Augustin Lazăr spunea recent că va fi una istorică. Modificările aduse de Parlament Statutului magistraţilor, Legii Consiliului Superior al Magistraturii şi celei de organizare judiciară au fost contestate de către Înalta Curte, PNL și pe ultima sută de metri și de USR.

Curtea Constituţională dezbate, marţi, nu mai puţin de şase contestaţii privind legile Justiţiei. În contextul controverselor şi scandalurilor provocate de acest pachet de legi, sistemul judiciar priveşte decizia CCR drept un eveniment istoric.

Am pus la dispoziţia instituţiilor competente toate suspiciunile de neconstituţionalitate pe care le-am avut, fără îndoială o decizie istorică cred că va fi, şi Curtea Constituţională cred că va da o soluţie înţeleaptă”, a declarat Augustin Lazăr, procurorul general al României, săptămâna trecută.

Cea mai importantă critică adusă de Instanţa Supremă se referă la înfiinţarea Parchetului special pentru investigarea judecătorilor şi procurorilor, măsură ce ar încălca principiul egalităţii în faţa legii. Modul de alegere a conducerii CSM dar şi verificarea membrilor Consiliului în Comisiile parlamentare sunt alte elemente contestate de Înalta Curte.

Primii care au reacţionat după adoptarea legilor controversate în Parlament au fost liberalii.

Sunt încălcate toate reglementările în materie de procedură şi de asemenea foarte multe aspecte constituţionale”, a spus Raluca Turcan, lider deputaţi PNL.

„Încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi cel care vizează independenţa procurorilor şi judecătorilor”, a adăugat Gabriel Andronache, deputat PNL.

În faţa criticilor venite atât din opoziţie, cât mai ales din partea sistemului judiciar, autorul modificărilor legislative îşi apără proiectele.

„Eu rog toți cei care aduc critici la cele trei legi să se uite cu foarte mare obiectivitate, pentru că legile, așa cum sunt, din punctul meu de vedere, sunt niște legi mai bune, niște legi mai coerente. Înainte de a critica aceste legi haideți să le citim, haideți să le citim în integralitatea lor și să vedem că atât independența justiției cât și lupta anticorupție nu numai că nu este împiedicată, ci este întărită”, a susținut Florin Iordache, preşedinte Comisia specială legile justiţiei.

Proiectele introduc condiţii mai dure în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor care produc prejudicii statului, înfiinţează o secţie specială care să îi ancheteze pe judecători şi procurori şi stabilesc că preşedintele poate refuza o singură dată, motivat, numirea magistraţilor şefi.

CCR poate admite una sau toate sesizările Înaltei Curți și PNL, ceea ce ar însemna că legile se întorc în Parlament pentru a fi reanalizate. Poate, de asemenea, să dea dreptate comisiei conduse de Florin Iordache, iar legile vor merge mai departe la președinte pentru promulgare. Există și a treia variantă, în care CCR își ia mai mult timp pentru reflecție și poate întreba inclusiv Comisia de la Veneția dacă modificările atât de contestate corespund normelor comunitare.