CCR: Interceptările făcute de servicii, neconstituționale

UE introduce o nouă sursă de proteine. Microproteina obținută prin fermentație, alternativa la lactate și panificație

Incendii de neoprit în Spania. Români evacuați din calea flăcărilor: „Am fugit în 10 minute cu copiii și actele”

De ce trebuie să păstrăm ratingul de țară. Economist: În momentul în care ajungi în categoria junk dispari de pe radarul investitorilor

Anunțul meteorologilor: ce urmează după valul de furtuni și de când revine canicula. Sunt așteptate 38-40 de grade

Două drone doborâte în mai puțin de 24 de ore, „un timp record”. Radu Miruță explică de ce condițiile au fost diferite azi față de ieri

Rusia va continua atacurile în apropierea României, spune comandorul (r) Mateiu. „Cel mai important este că dronele au fost doborâte”

Ce ar fi putut urmări Rusia prin trimiterea „intenționată” a dronei în spațiul aerian al României. Analiza generalului (r) Dorin Toma

„Militarii români fac minuni cu ce au”. Radu Miruță spune că pilotul care a doborât drona a reacționat într-o fracțiune de secundă

Primele imagini de la locul în care s-a prăbușit drona doborâtă de un avion F-16, în Buzău

Judecătorii Curţii consideră că articolul de lege nu este suficient de clar pentru că nu sunt nominalizate instituţiile care pot să facă aceste interceptări. Acum, în articol se foloseşte sintagma „alte organe specializate ale statului”.

Curtea Constituţională vorbeşte chiar şi de o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Dacă Parlamentul nu va modifica urgent acest articol, atunci serviciile secrete nu vor mai putea face interceptări la solicitarea magistraţilor.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se precizează într-un comunicat al CCR transmis Agerpres.

Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât "nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".

Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului București — Secția I Penală.

Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului".