CCR: Interceptările făcute de servicii, neconstituționale

EPPO: Peste 1 milion de telefoane SH au fost vândute ca noi în 19 țări europene, inclusiv în România. Pagube de 300 de milioane de euro

Atac cu cuțitul într-o școală din Polonia: un mort și doi răniți. Agresorul, un adolescent de 15 ani, a fost reținut

Protestele continuă în Franța: 224 de școli sunt închise, iar peste 6.000 de persoane au fost arestate de la începutul manifestațiilor

Carnea a ajuns un lux pentru 2 din 10 români, arată datele Eurostat

„Ne-au costat vieți”. Reacția pacienților după auditul care confirmă haosul din sistemul medicamentelor

Operații de mărire a organelor sexuale, într-un salon de tatuaje din Constanța. O femeie a fost reținută și pusă sub control judiciar

Atac sângeros într-o școală din Polonia: cel puțin șapte răniți. Agresorul este un elev de 19 ani

Primele imagini cu nava lovită de drone în Marea Neagră. Trei marinari sunt în continuare spitalizați, iar unul este dispărut

Filmări cu abuzuri sexuale, găsite pe telefonul lui Andrew Tate. Ce au mai descoperit anchetatorii britanici

Judecătorii Curţii consideră că articolul de lege nu este suficient de clar pentru că nu sunt nominalizate instituţiile care pot să facă aceste interceptări. Acum, în articol se foloseşte sintagma „alte organe specializate ale statului”.

Curtea Constituţională vorbeşte chiar şi de o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Dacă Parlamentul nu va modifica urgent acest articol, atunci serviciile secrete nu vor mai putea face interceptări la solicitarea magistraţilor.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se precizează într-un comunicat al CCR transmis Agerpres.

Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât "nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".

Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului București — Secția I Penală.

Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului".