Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) afirmă, joi, că discuţiile de la Guvern pe tema Comitetului de analiză a legislaţiei în domeniul justiţiei „nu au oferit răspuns la întrebări legitime şi esenţiale cu privire la obiectivul real al Comitetuui, la modul de funcţionare şi la legitimitatea sa”. În plus, judecătorii reclamă că discuţiile au fost pe teme exclusiv administrative, în afara atribuţiilor stabilite prin decizia de înfiinţare a organismului. În acest context, CSM vorbeşte despre „ambiguitate instituţională, lipsă de transparenţă, absenţa unei fundamentări legale” în constituirea Comitetului. Poziţia CSM este transmisă în aceeaşi în care Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să se pronunţe asupra cererii de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiţiei, solicitare depusă de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, o organizaţie neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu.
„La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăguşin şi Alin Ene, mandataţi de Secţia pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilităţii şi scopului demersului iniţiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislaţiei în domeniul justiţiei. Discuţia a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuţiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, şi care acaparează atribuţiile forurilor instituţionale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiţiei”, a transmis, joi, CSM, într-un comunicat de presă citat de news.ro.
Potrivit documentului citat, textele de lege care ar urma să fie discutate ulterior ”sunt netransparente, nu se cunoaşte cine le-a propus şi denotă neseriozitate şi lipsă de cunoaştere a realităţilor judiciare”.
„Spre exemplu, una dintre propuneri, deşi pleacă de la afirmata idee a necesităţii păstrării continuităţii completului de judecată, vizează cazul absenţei mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situaţie în care completul se va desfiinţa automat şi dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obţinându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Potrivit judecătorilor, „discuţiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime şi esenţiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcţionare şi la legitimitatea sa”.
În plus, „nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecţie a invitaţilor, de ce unele asociaţii profesionale au fost invitate şi altele nu”.
„Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, şi nici cum ajung temele de discuţie pe agendă. Reprezentanţii Secţiei pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire şi funcţionare a acestui Comitet, în condiţiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competenţele, limitele mandatului sau raporturile cu autorităţile constituţionale ale sistemului judiciar”, au transmis oficialii CSM.
Potrivit acestora, „această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activităţii acestui comitet şi transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică”.
„În aceste condiţii, Secţia pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituţională, lipsă de transparenţă, absenţa unei fundamentări legale şi ignorarea deliberată a autorităţilor consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparenţă de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate şi de garanţiile minime ale unui dialog instituţional real. Secţia de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătăţirea cadrului normativ (procedura de promovare, componenţa colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreşedinţilor etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuţii trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituţional, între profesionişti, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoţie publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”, acuză CSM.
Cea de-a doua reuniune a Comitetului pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei a avut loc, miercuri, la Palatul Victoria.
Guvernul a anunţat, la finalul discuţiilor, că organismul, înfiinţat la nivelul Guvernului, a decis realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor din justiţie şi elaborarea şi prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanţele judecătoreşti din România şi din parchetele de pe lângă acestea.
De asemenea, s-a mai decis să se facă un proiect de reconfigurare a hărţii judiciare, în vederea desfiinţării instanţelor judecătoreşti cu un grad redus de încărcare.
Editor : B.E.
