Curtea de Apel București a respins, luni, cererea Silviei Uscov de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiției, pe motiv că avocata nu avea calitate procesuală. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile. Joia trecută, CAB a respins o cerere similară depusă de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, care contestase și anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
„Respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Lupea Nicodim Eugen ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie formulate de Cancelaria Prim-ministrului, Asociaţia «Forumul Judecătorilor din România», Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie şi Asociaţia DECLIC”, arată soluţia pe scurt a deciziei Curţii de Apel Bucureşti, publicată pe portalul instanţelor, relatează News.ro.
Potrivit sursei citate, decizia de luni a CAB are drept de recurs în termen de cinci zile de la comunicare.
Cererea de recurs va fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti, menţionează sursa amintită.
Citește și: CSM reclamă „ambiguitate instituţională” și „absenţa unei fundamentări legale” privind Comitetul guvernamental pentru legile justiției
Cererea de suspendare a Silviei Uscov a fost înregistrată la CAB în 31 decembrie 2025 şi a primit termen la data de 5 ianuarie 2026, însă atunci instanţa a amânat cauza pentru a da posibilitatea pârâţilor să formuleze apărări şi a acordat termen pentru 12 ianuarie, când a amânat pronunţarea pentru 19 ianuarie.
În 15 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată o cerere similară de suspendare a deciziei de constituire a Comitetului guvernamental pentru modificarea legilor justiţiei, depusă înainte de Crăciunul din 2025 de Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, o organizaţie neguvernamentală condusă de avocata Elena Radu.
Constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiției
Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Conform deciziei de înfiinţare, Comitetul va fi alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.
Printre atribuţiile pe care le va avea acest grup de lucru se numărăr analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilor şi de către organizațiile neguvernamentale.
De asemenea, Comitetul solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, din domeniul justiţiei şi propune măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept.
Participarea societății civile și a experților
Potrivit documentului, la lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei premierului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale.
Decizia mai prevede că, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.
Citește și: Comitetul pentru revizuirea legilor justiției stabilește reorganizarea instanțelor și un audit independent al repartizării cauzelor
La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.
Procedura de adoptare a recomandărilor
Conform aceluiaşi act administrativ, Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.
La sfârşitul anului trecut, mii de persoane au protestat zile în şir, în Piaţa Victoriei, faţă de situaţia din justiţie, după dezvăluirile Recorder. Documentarul intitulat „Justiţie capturată” explica mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind „de o gravitate fără precedent”.
Citește și: Reforma justiției, pe agenda Guvernului: calendar stabilit pentru modificări legislative și audit independent
Reacția premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a răspuns mesajului „Bolojan, te sună România”, transmis de manifestanţii din Piaţa Victoriei, precizând, într-un interviu pentru Cotidianul, că grupul de lucru pentru legile justiţiei ar urma să vină cu propuneri la finalul lunii ianuarie, iar apoi vor fi analizate şi se va vedea în ce măsură pot fi susţinute de o majoritate.
„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în aşa fel încât ele să fie analizate şi să se vadă în ce măsură pot fi susţinute. Au o portanţă de susţinere, pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenţie sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susţină aceste modificări”, afirma Bolojan.
Premierul preciza că tot ceea ce se întâmplă în sistemul de justiţie, cu legi mai bune sau mai proaste care au reglementat acest lucru, este o consecinţă a modului în care s-a administrat justiţia. El menţiona că toţi cei care au avut responsabilităţi în sistemul de justiţie, conducerea Înaltei Curţi, conducerea CSM, au o responsabilitate pentru ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani.
Editor : Ana Petrescu
