Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat joi până la 17 septembrie pronunțarea unei decizii în procesul deschis împotriva Guvernului și a Ministerului de Finanțe pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților. În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetară, iar miza procesului este de aproximativ un miliard de euro.
ACTUALIZARE 16:56 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat din nou pronunţarea în cazul restanţelor salariale ale magistraţilor, pentru data de 17 semtembrie 2026.
Știrea inițială.
Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Hotărârea instanței de fond prevede că Executivul trebuie să pună în aplicare decizia în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a acesteia. În caz de întârziere, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
ÎCCJ: Neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al magistraților
În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța supremă susține că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive de mai bine de zece ani încalcă dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii.
Totodată, ÎCCJ acuză Guvernul că, prin refuzul de a plăti aceste sume, afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea hotărârilor judecătorești.
În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorește ca CCR să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului.
De asemenea, Guvernul a solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii a instanței europene.
Bolojan a sesizat CCR privind un conflict constituțional cu Înalta Curte
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.
Premierul a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară.
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de Guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a invocat prevederile Legii finanțelor publice și ale Codului administrativ, potrivit cărora elaborarea proiectului de buget, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.
Restanțele provin din majorări salariale aplicate retroactiv
În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Fondurile urmau să acopere plata drepturilor salariale restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Aceste restanțe au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru alinierea la decizii pronunțate anterior de instanțe. Majorările se aplică retroactiv începând cu anul 2018.
Guvernul a decis ulterior amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Editor : M.G.
