Alegerile locale, test pentru clasa politică. Care sunt noile reguli electorale 

Bolojan, despre amenințările PSD cu ruperea coaliției: „Am spus că nu voi demisiona”

România, în afara crizei kerosenului din Europa. Dumitru Chisăliță: „Putem chiar să profităm de această situație”

Pete Hegseth a vrut să citeze din Biblie, dar a parafrazat o replică din filmul „Pulp Fiction“ al lui Tarantino

„Suntem la începutul unei crize”. Președintele preia rolul de mediator, dar critică tensiunile PSD - PNL: „Ne-am întors la lupta veche”

Ce spune Nicușor Dan despre un guvern minoritar și despre un executiv cu AUR

Pe cine vor românii premier și ce cred că ar trebui să facă Nicușor Dan în conflictul Grindeanu vs. Bolojan (Sondaj)

Incendiu puternic într-un bloc din Craiova. Mai mulți locatari au fost evacuați

Educatoare acuzată că ar fi bătut, amenințat și jignit copiii

Un tânăr din Brașov a demisionat din corporație și și-a urmat visul. Povestea lui inspiră zi de zi

Peste mai puţin de un an, românii vor merge la urne. Iar regulile electorale s-au schimbat: preşedinţii de Consilii judeţene nu vor mai fi aleşi prin vot direct, iar candidaţii vor putea cere decontarea cheltuielilor din campanie.

Noua regulă care permite înfiinţarea unui partid cu trei membri va facilita accesul oricărui român la testul electoral care are loc o dată la patru ani.

Asta ar putea genera apariţia unor noi partide, locale sau regionale, care să răspundă mai bine nevoilor comunităţii, prin obiectivele pe care şi le propun. Totuşi, apariţia partidelor precum ciupercile după ploaie ar putea da bătăi de cap românilor atunci când vor consulta buletinul de vot, în căutarea favoriţilor.

Scrutinul local va fi primul în care se vor aplica noile reguli de finanţare a campaniilor electorale. Dacă îşi vor folosi banii legal, candidaţii îi vor putea deconta la stat. Calculele Centrului pentru Studiul Democraţiei arată că alegerile locale ar putea costa 300 de milioane de euro.

„Dacă privim în ansamblul ei, pare mare. Dacă o partajăm, dintr-o dată va fi mai mică. Este o investiţie în viitorul nostru democratic”, a declarat analistul Radu Magdin.

Partidele au învăţat din independenţa afişată de propriii baroni locali. Alegerea indirectă, pe viitor, a şefilor de Consilii Judeţene îi va sili pe aceştia să se supună direcţiei asumate de partidul din care provin, iar Centrul va putea astfel să îşi consolideze autoritatea asupra decidenţilor locali.

Noua lege prevede că postul de preşedinte al Consiliului Judeţean se obţine cu votul majorităţii lărgite a consilierilor. Liderii de CJ-uri vor putea fi revocaţi cu votul a două treimi din numărul colegilor.

„Dacă este să ne întoarcem la originea ideii de baron local, presupunea un cumul de funcţii. Prin faptul că noi o să avem o alegere indirectă la nivel de preşedinte de Consiliu Judeţean, teoretic, se înlătură un asemenea risc”, a mai spus Radu Magdin.

Regulile jocului se modifică şi tehnic, în secţiile de votare. „În fiecare secţie de votare vom beneficia de prezenţa unui laptop în care vom avea încărcată lista cu alegătorii, interconectată la o bază de date centrală. Dacă cumva mai încercaţi să mai votaţi o dată, sistemul electronic va da un astfel de mesaj. Având registrul electoral, pe de o parte, calculatoare în secţiile de votare, discuţiile despre fraudarea alegerilor în interiorul secţiilor de votare nu-şi mai au rostul”, a explicat Marian Muhuleţ, director AEP.

Executivul va stabili data alegerilor locale, prin Hotărâre de Guvern, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării.