AUR transmite, luni, că decizia CCR asupra Legii integrităţii lasă în urmă o întrebare simplă: „de ce transparenţa este prezentată drept o valoare fundamentală doar până în momentul în care începe să îi privească şi pe cei aflaţi în apropierea puterii?”. CCR a declarat drept neconstituțional amendamentul susținut de AUR la Legea integrității care prevedea ca și persoanele „aflate în relaţii similare celor dintre soţi” cu demnitarii trebuie să depună declarații de avere.
„Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale asupra Legii integrităţii lasă în urmă o întrebare simplă: de ce transparenţa este prezentată drept o valoare fundamentală doar până în momentul în care începe să îi privească şi pe cei aflaţi în apropierea puterii? Nicuşor Dan a contestat prevederea prin care obligaţiile de transparenţă erau extinse şi asupra persoanelor aflate în relaţii similare celor dintre soţi, iar CCR i-a dat câştig de cauză. Prevederea a fost declarată neconstituţională, exact aşa cum solicitase preşedintele”, spune AUR într-un comunicat oficial.
Potrivit AUR, principiul trebuia să fie simplu: averile şi interesele soţilor, soţiilor şi ale persoanelor aflate într-o relaţie asimilabilă vieţii de familie cu un demnitar trebuie să poată fi cunoscute atunci când se pot intersecta cu exercitarea funcţiei publice.
„Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluţia trebuia să fie găsirea unei definiţii clare, nu abandonarea principiului transparenţei”, subliniază AUR.
„Este greu să nu observăm contradicţia politică. Nicuşor Dan şi formaţiunile care l-au susţinut au construit ani întregi un discurs despre transparenţă şi standarde mai ridicate pentru cei care ocupă funcţii publice. Când aceleaşi principii au ajuns să atingă inclusiv cercul apropiat al preşedintelui, am descoperit brusc preocuparea pentru limitele lor. Deciziile Curţii Constituţionale din ultimii ani au generat controverse majore şi au afectat încrederea unei părţi a societăţii în această instituţie. Anularea alegerilor prezidenţiale din 2024, o decizie cu consecinţe fără precedent asupra procesului democratic din România, face ca fiecare hotărâre cu miză politică majoră să fie privită cu o atenţie sporită”, mai afirmă formaţiunea.
Potrivit AUR, tocmai în acest context, întâlnirea dintre Ilie Bolojan şi preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, înainte ca instanţa constituţională să se pronunţe asupra unor cauze cu miză politică importantă, ridică întrebări legitime. În urmă cu numai câţiva ani, o întâlnire neanunţată dintre un lider politic şi un judecător constituţional ar fi provocat acuzaţii privind independenţa justiţiei şi cereri imediate de explicaţii. Astăzi, tăcerea aceloraşi voci este greu de ignorat.
„Decizia CCR produce însă şi un rezultat pe care USR nu îl mai poate ocoli. Curtea a declarat constituţională prevederea referitoare la încetarea mandatului persoanelor pentru care existenţa unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese a fost stabilită definitiv anterior intrării în vigoare a legii Dominic Fritz are deja o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în litigiul cu Agenţia Naţională de Integritate privind conflictul de interese. Acum, CCR a validat şi mecanismul legislativ care stabileşte consecinţele unei asemenea situaţii. Dominic Fritz trebuie să demisioneze din funcţia de primar al Timişoarei. Nu trebuie să aştepte expirarea unui termen legal pentru a face ceea ce propriul partid a pretins ani la rând de la adversarii săi. USR şi-a construit o parte importantă a identităţii politice în jurul integrităţii şi al sloganului «Fără penali în funcţii publice». Dacă aceste principii mai înseamnă ceva, ele trebuie aplicate şi propriului preşedinte”, mai apreciază AUR în comunicat.
AUR consideră că „integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică iar dacă regulile sunt bune doar atunci când li se aplică adversarilor, nu mai vorbim despre principii, ci doar despre dublă măsură”.
Citește și:
VIDEO Grindeanu, despre „amendamentul Fritz”, declarat constituțional de CCR: „Chestiunea nu e corectă”
Editor : B.E.
