Kelemen Hunor: Când folosim simbolurile noastre naţionale şi comunitare, nu luăm nimic de la români

Președintele UDMR Kelemen Hunos a spus în discursul rostit joi, la Târgu Mureş, că atunci când maghiarii îşi folosesc simbolurile naţionale şi comunitare, nu iau nimic de la români şi că România a avut la dispoziţie exact o sută de ani pentru a-şi respecta promisiunile de la Alba Iulia, care însă au rămas la stadiul de promisiuni.

„"Fie să apuci vremuri interesante” – spunea un vechi proverb chinezesc. Vremuri interesante trăim şi noi, de 101 ani de la schimbarea Imperiului din 1918 şi de 29 de ani de la schimbarea regimului. Tocmai în aceste zile ale vremurilor noastre s-a lansat un nou atac împotriva comunităţii maghiare. Pretextul a fost folosirea simbolurilor secuieşti şi insistenţa privind folosirea limbii materne. Dar aceasta a fost doar pretextul. Atacul a fost împotriva demnităţii umane. Împotriva demnităţii noastre. De aceea trebuie să spunem apăsat, cu o voce puternică: opriţi-vă!

Cei care au lansat aceste discursuri de ură teribilă au lansat un nou atac la demnitatea noastră. Ţinta a fost şi de această dată demnitatea noastră umană şi comunitară. Fundamentul fără de care nu există libertate! Nu există egalitate! Nu există fraternitate! Când luptăm pentru libertatea comunităţii noastre maghiare, nu vrem să luăm nimic de la nimeni. Deoarece libertatea nu este divizibilă, nu se diminuează, dimpotrivă, puterea libertăţii creşte.

Şi, dragi prieteni, este suficientă libertate şi pentru români şi pentru maghiari, în aceeaşi măsură. Când facem apel la demnitatea umană, nu vrem să luăm demnitatea celui de lângă noi! Când folosim simbolurile noastre naţionale şi comunitare, nu luăm nimic de la români. Când răspundem la discursul de ură lansat împotriva noastră şi a simbolurilor noastre naţionale, ne protejăm doar pe noi înşine şi tot ceea ce este acea parte inalienabilă a identităţii noastre maghiare”, a spus Kelemen Hunor, în discursul rostit la Târgu Mureş, în cadrul manifestării dedicate comemorării Revoluţiei Paşoptiste, potrivit News.ro.

El a subliniat că 15 martie este „ziua în care ne amintim cu tristeţe” şi de conflictul interetnic de la Târgu Mureş, din 1990, „ziua în care îi comemorăm pe cei care, în acele zile, au fost răniţi nu doar în demnitatea lor, dar şi fizic”.

Kelemen Hunor a amintit că un alt motto al Revoluţiei este egalitatea, care, la fel ca în urmă cu 171 de ani, include asigurarea egalităţii de drepturi şi a egalităţii de şanse. Asemenea libertăţii, nu şi-a pierdut valabilitatea nici aici, în Târgu Mureş.

„Astăzi, la fel ca în 2012, când situaţia de la UMF Târgu Mureş a fost cauza răsturnării unui guvern, noi cerem decât ceea ce ni se cuvine conform principiului egalităţii în drepturi: înfiinţarea liniei de studiu în limba maternă. Respectarea legii. Egalitate în drepturi. Această comunitate, această mână de oameni maghiari din Transilvania, nu vrea să ia nimic de la nimeni. Vă întreb, există oare vreun argument rezonabil împotriva înfiinţării facultăţii maghiare, dragi compatrioţi români? Mai ales după ce a fost creată şi secţia în limba engleză. Nu. Nu există niciun argument raţional”, a spus președintele UDMR.

„Gândiţi-vă, dragi prieteni români, cât de multă energie aţi consumat numai în ultimii şapte ani în refuzul continuu al cererii noastre legitime, iar noi, câtă energie am investit pentru a vă convinge că avem dreptul să studiem în limba maghiară la Universitatea de Medicină, avem dreptul de a asigura funcţionarea unor catedre şi a unei facultăţi, şi avem dreptul de a decide în privinţa evoluţiei destinului nostru. Imaginaţi-vă dacă tot acest timp şi energie le-am fi investit - împreună sau separat – ca să facem această universitate mai performantă, mai apreciată, oare am fi progresat de atunci sau nu? Sunt sigur, că da”, a continuat Kelemen Hunor.

El a spus că România a avut la dispoziţie exact o sută de ani pentru a-şi respecta promisiunile de la Alba Iulia.

„Au trecut o sută de ani, iar promisiunile au rămas la stadiul de promisiuni. În Europa, de la Tirolul de Sud până în Finlanda, relaţia dintre minoritate şi majoritate s-a rezolvat decent prin acordarea diferitelor forme de autonomie. Acum este momentul ca acest lucru să se întâmple şi în partea de est a Europei”, a declarat liderul maghiar.

El s-a pronunţat pentru o reprezentare mai puternică a maghiarilor din Bazinul Carpatic în Parlamentul European, în vederea atingerii acestui obiectiv.

„Pentru că acesta este mesajul şi moştenirea revoluţiei din 1848: să ne construim singuri destinul, să facem tot ce ne stă în putinţă şi nu ne descurajăm nici atunci când trebuie să răspundem celor mai mari provocări. Să ne ridicăm dacă am fost doborâţi, să pornim din nou la drum dacă am fost opriţi şi să menţinem steagul arborat, pentru a fi văzut şi de la distanţe mari. La 171 de ani de la izbucnirea Revoluţiei Maghiare trebuie să rămânem loiali valorilor, şi principiilor care au contribuit la măreţia luptei pentru libertate şi care însufleţesc poporul maghiar chiar şi după 8 generaţii, aici în Transilvania, pe pământul natal. Trăiască libertatea maghiară! Trăiască naţiunea maghiară!”, a mai spus Kelemen Hunor.