Brăila, în topul faptelor penale comise de minori

Rivali în bazin, prieteni în afara lui: David Popovici, gazdă pentru adversarul său din China, Pan Zhanle

Bricul „Mircea” revine într-o competiție istorică reluată după 50 de ani, care se desfășoară în Oceanul Atlantic

Proiect UE: mașinile ar putea „refuza” să mai accelereze peste limita de viteză. Ce spune Titi Aur, expert în conducere defensivă

„Rețeaua morții”. NATO va folosi inteligența artificială pe Flancul Estic, inclusiv în România

Noul Air Force One, fără sistemele de securitate ale modelului anterior

Crește consumul de droguri în rândul femeilor tinere din România. Specialiști: „Este o inversare a tendințelor tradiționale” (raport)

Cel puțin 28 de morți după un incendiu la o fabrică din „capitala pantofilor”, în China

Harta salariilor din România: unde se câștigă cei mai mulți bani

Putin ia în calcul posibile lovituri asupra bazelor NATO din România

Brăila a încheiat anul 2015 cu o cifră îngrijorătoare: 341 de cazuri de minori care au comis fapte penale. În cele mai multe cazuri, autorii sunt copii săraci, cu o educaţie precară, marcaţi de violenţa pe care o văd în familie. Există, însă, şi excepţii de la regulă.

„Am fost suprins să constat, sunt şi familii în care există o viață de familie normală, dar copiilor li se acordă mai mult decât au nevoie şi de multe ori fără să ceară. Atunci sunt tentaţi să creadă că li se cuvine totul”, spune

Aşa cad pradă tentaţiei. Până la fapta penală nu mai e decât un pas. Fiind minori, nu ajung după gratii, dar nici nu scapă nepedepsiţi.

„Organele de urmărire penală sesizează Direcţia Generală de Protecţia Copilului pentru ca faţă de minori să se dispună plasamentul sau supravegherea specializată”, spune Marius Iacob, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila.

„În momentul în care se stabileşte măsura supravegherii specializate, practic copilul rămâne în familie şi trebuie să frecventeze şedinţe de consiliere psihologică, atât copilul, cât şi părinţii”, spune Simona Cimpoaie, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila.

„Aici intervine o problemă destul de delicată. Noi oferim servicii de consiliere psiho-socială, aceste servicii le sunt adresate atât copiilor, cât şi familiei, dar dacă copilul nu are suportul necesar în familie, şansele de redresare sunt minime”, spune Denis Teodorescu, psiholog.

Este şi cazul unui tânăr pentru care familia nu a fost o portiţă de scăpare, ci o piatră de gât. Obligat să-şi ajute părinţii prin orice mijloace, Cristian a început să fure pe când avea 13 ani. A continuat până când a împlinit 15. Justiţia nu a mai fost blândă.

„Dacă el avea un ban în buzunar nu se mai ducea să mai fure. Dacă el n-a avut, s-a dus. A luat ce-a luat. Ce-a mai avut înainte, cu ce a mai a furat, i-a dat 7 ani de puşcărie”, spune tatăl adolescentului.

La Brăila, statisticile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului arată că, în peste 16% din cazuri, minorii care săvârşesc fapte penale au antecedente.