Efectul taxelor noi introduse de stat

Anul 2014 a debutat cu majorări de prețuri la carburanți, țigări şi alcool. A fost consecinţa modificării modului de calcul a accizelor. Cu un an în urmă, aceste taxe erau calculate în funcţie de cursul valutar anunţat de Banca Centrală Europeană la 1 octombrie. Pentru că leul se întărise şi risca să încaseze mai puţini bani, Ministerul Finanţelor a luat în considerare cursul din 2012, care era mai mare. De parcă n-ar fi fost suficient, a adaugat şi cea mai mare rată a inflaţiei, cea din septembrie 2013. Aşa s-a ajuns ca accizele să fie plătite în 2014 la un curs nefiresc, de aproape 4,74 lei, cu 30 de bani peste cotaţia anunţată de BCE.

Florian Libocor, economistul şef al unei bănci comerciale spune că "nu se poate merge cu acel curs fantasmagoric, nu există nicăieri, trebuie să se menţină formula iniţială. Cei care contestă metoda de calcul au dreptate."

După doar trei luni, carburanții s-au scumpit din nou. De data asta din cauza supraaccizei. De la 1 aprilie, statul a luat câte 7 eurocenţi din fiecare litru de carburant vândut în benzinării. Consecinţa ? România a ajuns pe locul 24 în topul țărilor cu cele mai mari preţuri la benzină şi motorină.

În timp ce în România cel mai scump sortiment de carburant a depăşit valoarea de 7 lei pe litru, în Statele Unite ale Americii costă de două ori mai puţin, iar în Venezuela, acolo unde dreptul la resurse naturale ieftine este dobândit prin naştere, costă de 190 de ori mai puţin.

Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Transportatorilor din România: "Acum cinci ani motorina era sub 3,2 lei. Acum pragul de 6,4, adică dublu, a fost atins. Creşterea asta spectaculoasă a accizei care a adus o majorare substanţială fără să fie legată de vreo creştere a preţului petrolului."

Prețul carburanților a revenit în ultima perioadă la nivelul de dinaintea introducerii supraaccizei. Nu este însă meritul Guvernului. Evoluţia se datorează cotaţiei internaţionale a petrolului, care s-a prăbuşit din iunie încoace, de la 115 la 61 de dolari pe baril.

Cea mai controversată măsură adoptată de Guvern a fost însă taxa pe construcțiile speciale, sau "taxa pe stâlp" cum a ajuns să fie cunoscută. Noul impozit, de 1,5 % din valoarea de inventar a clădirii, a afectat afacerile companiilor din domeniul energetic, telecomunicaţiilor şi agriculturii. Specialiștii au arătat însă că, în cele din urmă, taxele plătite către stat se vor regăsi în facturile populaţiei şi ale firmelor.

Deşi au pasat grija noului bir către consumatori, reprezentanţii companiilor nu s-au arătat încântaţi de această măsură, care le va afecta afacerile, susţin ei.

Frank Hajdinjak, director general E.ON România, a declarat: "Numai în primul trimestru al acestui an am pierdut 10% din volum (n.r. de gaz distribuit). Asta este pentru că industria moare şi îşi reduce producţia."

Ludwik Sobolewski, director general Bursa de Valori Bucureşti: "Nu este pentru prima dată când guvernele introduc astfel de măsuri, câteodată fără consultări. Investitorii nu sunt niciodată fericiţi".

Specialiştii în fiscalitate estimează că autorităţile au încasat în acest an 1,5 miliarde de lei din taxa pe stâlp. Adică de trei ori mai mult decât estimau iniţial. Acum autorităţile vor să reducă taxa de la 1,5 la 1 %, iar banii să intre în bugetele autorităţilor locale.

Nu au scăpat de taxe noi nici persoanele care-şi închiriază proprietăţile. Astfel, de la începutul anului, proprietarii plătesc 5,5% din chirie către sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Pe lângă contribuţiile deja plătite de angajatorii lor. Este o măsură cu rezultate îndoielnice pentru buget, susţin specialiştii.

Vlad Vlăsceanu, analist imobiliar: "Peste 90% dintre cei care îţi închiriază proprietăţile, locuinţele, evită declararea acestora către administraţia fiscală, lucru care cu siguranţă va continua."

Au fost însă şi taxe care au scăzut pe parcursul anului. În luna octombrie, Guvernul a redus CAS pentru angajatori cu 5 puncte procentuale. O măsură care a dus la o dispută între preşedinte şi premier. Traian Băsescu s-a arătat sceptic că Executivul va putea acoperi gaura de 4,8 miliarde de lei lăsată la bugetul de stat.

Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, spunea public: "aceşti bani nu pot să vină decât din taxe suplimentare ori din tăierea investiţiilor. Tăierea investiţiilor deja s-a produs in primul semestru al acestui an şi efectul se vede în creşterea şomajului."

Punctul culminant al disputei a fost atins în iulie, când președintele i-a chemat la Cotroceni pe premier şi pe ministrul Finanţelor, cerându-le membrilor executivului să îi arate din ce se compune structura de venituri suplimentare care să acopere MTO-ul şi deficitul suplimentar creat la fondul de pensii. Ministrul de Finanţe de la acea vreme, Ioana Petrescu, a răspuns necovingător: "În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele vor fi foarte clare."

Statul a ratat însă șansa de a-şi creşte veniturile la buget în 2015 din taxarea suplimentară a resurselor resurselor naturale. Executivul nu va majora redevențele pentru că nu vrea să dea peste cap planurile de afaceri ale companiilor.

Victor Ponta, premierul României:" Cred ca România trebuie să aibă un sistem modern european de redevenţe. Dar cum ar fi sa le adoptam prin OUG azi si sa se aplice de la 1 ianuarie? Ce mare companie din energie, care investeşte miliarde, va spune - da, ati discutat azi pe 3 decembrie, aţi adoptat-o şi pe 3 ianuarie mă puneţi să-mi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte."

Asta, deşi autorităţile au avut zece ani la dispoziţie pentru a concepe un nou sistem de taxare pentru resursele exploatate pe teritoriul românesc.

În schimb, Guvernul va menține impozitul pe venitul suplimentar şi taxa pe monopol plătite de companiile din energie, taxe pe care promitea că le elimină de la 1 ianuarie anul viitor.