#metoo. Româncele se destăinuie
Fenomenul #metoo a cuprins şi România. Zeci de femei au răspuns apelului actriţei americane Alyssa Milano, care le-a încurajat pe cele care au fost hărţuite să-şi facă publice experienţele pe reţelele de socializare. Cercetătorii spun că femeile de obicei păstrează tăcerea pentru că tot ele ajung să fie învinuite.
Campania #metoo a convins o fostă studentă la SNSPA, Miruna Rolea, să dezvăluie că în urmă cu 13 ani a fost hărţuită sexual de un profesor.
„Domnişoară, eu simt o tensiune pozitivă între noi. Şi ştiu că şi tu o simţi”, i-ar fi spus acesta.
„Ingheţ. Blocaj. Simt cum mi se usuca gura şi mi se pune un nod în stomac. Am paralizat: Dom'profesor, eu vă admir. Dar ştiţi, aveţi nevastă, copii, eu îi cunosc”, a povestit tânăra.
Andreea Rusu, studentă SNSPA: Hărţuirea sexuală în universităţi este invizibilă. Este ascunsă sub preş. Universităţile din România preferă să păstreze prestigiul academic. Din 55 de universităţi de stat din România au existat în ultimii zece ani doar trei cazuri care au parcurs un traseu instituţional, ceea ce este extrem de puţin.
În realitate sunt mult mai multe cazuri, spun studentele. Ele au elaborat un document care prevede sancţiuni pentru profesorii hărţuitori, un act pe care universitatea să-l adopte; însă hârtia a rămas prin sertare de câteva luni.
#metoo are ecou şi în Parlament. Senatoarea USR Florina Presadă s-a alăturat femeilor care au rupt tăcerea. Ea a povestit cum a fost hărţuită în troleibuz şi la serviciu.
Florina Presadă, senator USR: E momentul ca la nivel politic să se audă şi vocea lor. Mi-am dorit să le sprijin, să le dau curaj, să le spun că cineva acolo în Parlament, este conştient de lucrurile care li se întâmplă.
Pe Facebook au postat sub hastagul #metoo şi vedete din showbiz.
Sore, cântăreaţă: „Aveam 14 ani şi mergeam la şcoală cu tramvaiul. Într-o zi, mi-a pus un libidinos mâna pe fund. Mi-aş fi dorit să spun ceva, băi dar orice, să spun ceva, să mă apăr, să am curajul.
Simona Chirciu, activist, doctor în ştiinţe politice: Cercetarea mea arată că majoritatea femeilor sunt hărţuite zilnic sau aproape zilnic în spaţiul public de exemplu. Nu femeile sunt de vină pentru că se întâmplă.. cel mai des dintre ele sunt hărţuite ziua, în spaţii aglomerate, când sunt foarte mulţi martori în jur adică, doar că martorii nu intervin”.
Activiştii atrag atenţia că în legislaţia românească hărţuirea nu este clar definită, iar poliţiştii nu ştiu cum să intervină la astfel de reclamaţii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
