România se pregătește să devină cel mai mare exportator de gaze naturale din Uniunea Europeană, dacă platforma Neptun Deep va fi pusă în funcțiune, iar cele zece sonde de forare vor începe să exporte gazele naturale către teritoriul național. Problema este, însă, că platforma se află în zona economică exclusivă a țării noastre, adică la circa 160 de kilometri de țărm. Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a avertizat că acea zonă ar putea să nu intre sub incidența articolului cinci din NATO, adică țara noastră ar putea să nu se bucure de ajutorul aliaților pentru a garanta securitatea unei investiții de aproximativ patru miliarde de euro. Digi24.ro a vorbit cu Sandu Valentin Mateiu, comandor (r), pentru a înțelege ce înseamnă acest lucru și care sunt riscurile.
Ce este zona economică exclusivă
Conform legii 17/1990, articolul 9, zona economică exclusivă a României este instituită în spaţiul marin al ţărmului românesc la Marea Neagră, situat dincolo de limita apelor mării teritoriale şi adiacent acestora, în care România îşi exercită drepturi suverane şi jurisdicţia asupra resurselor naturale ale fundului mării, subsolului acestuia şi coloanei de apă de deasupra, precum şi în ceea ce priveşte diferitele activităţi legate de explorarea, exploatarea, protecţia, conservarea mediului şi gestionarea acestora.
În condiţiile specifice determinate de dimensiunile Mării Negre, întinderea zonei economice exclusive a României se stabileşte prin delimitare, pe bază de acord încheiat cu statele vecine ale căror ţărmuri sunt limitrofe sau situate faţă în faţă cu litoralul românesc al Mării Negre, ţinându-se seama de faptul că lăţimea maximă a zonei economice exclusive, în conformitate cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, ratificată de România prin Legea nr. 110/1996, poate fi de 200 mile marine.
Ce este proiectul Neptun Deep
Neptun Deep este cel mai mare proiect energetic al României, o investiție care se ridică la circa patru miliarde de euro. Dacă proiectul va deveni funcțional, România va deveni cel mai mare exportator de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Ministrul Energiei a declarat recent: „Avansul fizic al proiectului Neptun Deep este puţin mai bun decât graficul asumat la începutul proiectului. Estimarea mea este că în prima jumătate a anului 2027 vom începe efectiv extragerea primei molecule de gaz din Marea Neagră”. Potrivit lui Bogdan Ivan, extracţia totală anuală în cadrul Neptun Deep va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi.
„Este un proiect de patru miliarde de euro investiţie, 50% de compania Romgaz, deţinută de statul român în proporţie de 70%, şi de 50% de compania OMV Petrom. Extracţia totală anuală va fi de aproximativ opt miliarde metri cubi. Prin acest proiect, România va deveni cel mai mare producător din Uniunea Europeană de gaze naturale, lucru extrem de util şi pentru consumatorii casnici, dar şi pentru companiile din ţara noastră, în special cele care consumă foarte multe gaze naturale, companii din industria petrochimică şi cea a îngrăşămintelor chimice”, a subliniat Bogdan Ivan.
Unde este situat proiectul de importanță strategică
Proiectul Neptun Deep, o exploatare de gaze naturale în Marea Neagră, se află la o distanță de aproximativ 160 de kilometri de țărmul românesc, în ape cu adâncimi între 100 și 1.000 de metri.
Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România, cu o contribuție considerabilă la dezvoltarea economică a țării și la consolidarea aprovizionării cu energie, potrivit omvpetrom.com.
Investițiile se ridică la circa 4 miliarde de euro 50% statul român, prin ROMGAZ și 50% investiții făcute de către omvpetrom. Circa 20 miliarde de euro ar trebuie să fie contribuțiile estimate la bugetul de stat.
Dezvoltarea proiectului Neptun Deep va include 10 sonde pe zăcămintele Pelican South și Domino, 3 sisteme de producție submarine, conducte colectoare asociate, o platformă offshore, o conductă de gaze naturale către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor.
Investiția, posibil în afara articolului 5 NATO
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a făcut miercuri o precizare de o importanță strategică majoră pentru securitatea energetică a României. Acesta a avertizat că proiectul Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze naturale din platoul continental al Marii Negre, nu intră sub incidența Articolului 5 al NATO privind apărarea colectivă.
Conform tratatului Atlanticului de Nord, Articolul 5 prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor, însă aplicabilitatea sa este limitată la teritoriul național, care include și marea teritorială (până la 12 mile marine de țărm). Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că infrastructura critică de la Neptun Deep este situată dincolo de această limită, în zona economică exclusivă. Deși România exercită drepturi suverane de exploatare și jurisdicție asupra resurselor din această zonă, spațiul respectiv nu beneficiază de aceeași garanție automată de securitate colectivă ca teritoriul terestru sau apele de coastă.
Rusia ar putea sabota extracția gazelor naturale
Într-o discuție cu Digi24.ro, comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a vorbit despre riscurile cu care se poate confrunta România.
„În condițiile în care sunt atâtea acțiuni subversive și de sabotaj în Europa, făcute de către navele aflate direct sub pavilionul Rusiei sau al unor state aliate Moscovei, nu avem nici cea mai mică garanție că Rusia nu va face același lucru și în zona economică exclusivă a țării noastre. Kremlinul poate face o provocare în zona economică exclusivă, chiar una care să ducă la încercarea articolului cinci din NATO. D-nul general a vrut să spună că nu avem garanția la fel ca în cazul teritoriului național. Totuși, România se poată adresa aliaților când apare această problemă”, a punctat Sandu Valentin Mateiu.
Comandorul a adăugat: „Există un manual în care se discută ce drepturi are statul respectiv în zona economică exclusivă. Poți declara o zonă de protecție limitată fără să barezi traficul naval, de ordinul a câtorva mile în jurul platformelor respective. Așa numita zonă de securitate. Polonia a protestat când avioanele Rusiei au zburat la foarte mică distanță de platformele sale.
Platforma este tratată ca un teritoriu național și ai dreptul să o aperi. În situația în care este vorba despre «teritoriul național» intervine articolul 5. Articolul cinci se referă la teritoriul național. Marea Britanie, spre exemplu, nu a putut apela la articolul 5 în cazul conflictului Falkland.
O platformă, în schimb trebuie să ai capacitatea să o aperi. Conducta este o instalație românească, o aperi pentru că este proprietatea ta, dar nu este la fel de sacrosantă precum teritoriul național”.
Măsurile urgente pe care ar trebui să le ia România
România are o strategie de apărare pe mare. Achizițiile considerate de importanță strategică în ceea ce privește Forțele Navale, au fost organizate astfel încât să răspundă inclusiv la nevoia de apărare a extracției de gaze naturale din Marea Neagră.
„Misiunea de apărare a acestei platforme a stat la baza proiectării flotei, adică a ceea ce trebuie să cumpărăm. Nave care să poată duce lupta cu submarine sau lupte antiaeriene.
Fregata Mărășești, spre exemplu, are tunuri care pot asigura o apărare limitată. Fregatele au un tun dual de 66mm, acestea pot angaja ținte de suprafață și ținte aeriene, de o anumită viteză, fără a ne referi la rachete de mare viteză”, a punctat comandorul.
Misiunea de apărare a platformelor a stat la baza cerințelor operaționale pentru corvete. Israelul a avut nave purtătoare de rachete, dar au trecut la corvete, fix în momentul în care a apărut nevoia de apărare a platformelor de extracție a gazului.
România trebuie să-și modernizeze flota dacă vrea să poată apăra platforma. Corvetele sunt empiric necesare, cu autonomia lor și capacitatea lor de foc”, a concluzionat comandorul.
MApN a anulat licitația pentru corvete, câștigată în 2019 de francezii de la Naval Group
„Autoritatea contractantă din Ministerul Apărării Naţionale a aprobat luni, 7 august, anularea procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esenţial «Corvetă multifuncţională», propusă prin raport de comisia de evaluare constituită în baza HG nr. 48 din 15 februarie 2018”, anunţa în 2023 Ministerul Apărării.
Sursa citată a precizat că decizia de anulare a procedurii specifice a fost luată „întrucât ofertantul declarant câştigător nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă şi nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător a operatorului economic de pe locul următor”.
„Decizia anulării procedurii specifice a fost comunicată celor trei ofertanţi marţi, 8 august, 2023”, a mai precizat Ministerul Apărării.
România a vorbit pentru prima dată despre cumpărarea corvetelor în 2016, dar procedurile au fost accelerate în 2018. Un an mai târziu, gigantul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa au câştigat licitaţia, dar contractul nu a fost semnat. Tranzacţia este importantă pentru România, care are acum o singură corvetă. În plus, programul cuprinde şi modernizarea celor două fregate Regina Maria şi regele Ferdinand
Şantierul Naval Constanţa a încheiat, în aprilie 2018, un acord de asociere cu Naval Group din Franţa pentru a participa la procesul de achiziţie al programului de corvete multifuncţionale lansat de Guvernul României. La procesul de achiziţie au mai participat Damen (Olanda) şi Fincantieri (Italia).
Contractul, în valoare de peste 1 miliard de euro, a fost atribuit, în iulie 2019, asocierii Şantierul Naval Constanţa - Naval Group.
Povestea corvetelor pentru Armată a ajuns la final, nu unul fericit.. Totul după 7 ani de scandaluri de corupție, amânări și licitații anulate. În tot acest timp, cele patru nave de luptă vitale pentru marina militară ar fi fost deja construite și am fi avut cu ce să ne apărăm țărmul, în plin război.
Editor : A.R.
