Business Club. Investitorii își îndreaptă atenția spre industria spațială

Rareș Hopincă: AUR nu ar trebui etichetat drept partid extremist. Ce spune despre scenariul unei guvernări cu PSD

Mii de români cer băncilor rate mai mici. Dacă acolo au mai găsit înțelegere, IFN-urile nici nu vor să audă - zero cereri aprobate

Un bărbat a spart geamul unei porți de acces la metrou, în stația Nicolae Grigorescu. A fost dus la Poliție

Nicușor Dan: În discuțiile de la Cotroceni s-a vorbit foarte puțin despre alegeri anticipate. Eu nu văd sensul lor

Ce părere au partenerii României despre criza politică de la București. Nicușor Dan: „E importantă linia roșie pe care eu am trasat-o”

Nicușor Dan, după participarea la festivitățile de Ziua Națională a Franței: „Avem o legătură istorică”

UDMR nu e de acord cu alegerile anticipate. Lorand Turos: „Ar pune țara într-o vulnerabilitate uriașă”

Siegfried Mureșan: Anticipatele nu sunt o chestie neobișnuită. N-am înțeles de ce președintele a exclus această pârghie constituțională

Daniel Dăianu, înaintea evaluării României de către agențiile de rating: „Nu poți să disociezi economia de politică”

Până de curând, singurii investitori în industria spaţială erau guvernele naţionale sau miliardarii pasionaţi de litratura ştiinţifico fantastică. Însă lucrurile încep să se schimbe. Investitori care până acum ar fi pariat doar pe companii financiare sau IT încep să pompeze bani şi în companiile spaţiale. Părerea lor asupra acestei nişe a fost schimbată de companii care nu au nevoie de ajutor financiar din exterior, precum Space X sau Blue Origin, susţinute de la bun început de oameni cu bani, fondatorul Tesla, Elon Musk, şi fondatorul Amazon, Jeff Bezos.

Investitorii caută acum alte companii pe care să le ajute să îşi facă drum spre stele. Iar profitul spaţial poate veni sub diverse forme. Cererea în creştere de imagini de la înălţime face mai atractive pentru investitori companiile care operează roiuri de mini-sateliţi pe orbită. OneWeb este una dintre ele.Chiar şi ideea de turism spaţial pare mai realistă de când antreprenorul britanic Richard Branson a înfiinţat Virgin Galactic.

În doar 10 ani, industria spaţială şi-a dublat dimensiunile, de la 176 de miliarde de dolari în 2005 a ajuns la 330 de miliarde de euro în 2015, ajutată însă şi de subvenţiile şi contractele acordate de guvernele naţionale. Însă banii publici încurajează şi mai mult investiţiile private, deoarece oferă garanţia veniturilor pentru producătorii de rachete, capsule sau sateliţi. Însă investitorii care vor să vadă rapid rezultate, ar putea încuraja programele spaţiale private mai mult decât să le ajute.

Elon Musk a anunţat că nu va lista Space X pe bursă până când nu va reuşi să trimită un om pe Marte. Asta deoarece nu doreşte ca planurile sale să fie sacrificiate pentru profit.

Investitorii perfecţi pentru această industrie sunt cei răbdători. Unul dintre fondatorii Google, Larry Page, şi unul dintre directorii companiei, Eric Schmidt, au decis să investească în compania de minerit spaţial Planetary Resources, cu toate că nu se ştie când vor putea fi exploatate metalele preţioase din componenţa asteroizilor.