Efectele războiului din Iran se extind rapid în economie, determinând guvernele să introducă măsuri de urgență pentru energie și consum, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, potrivit unei analize Axios, care arată cum perturbarea uneia dintre principalele rute ale petrolului mondial se transmite în lanț la nivel global.
Țări din întreaga Asie de Sud introduc măsuri de urgență precum raționalizarea energiei, închiderea universităților, reducerea săptămânii de lucru și chiar modificarea modului în care funcționează crematoriile, pentru a face față efectelor războiului din Iran.
Războiul duce la creșterea prețurilor la gaze pentru americani și creează probleme politice interne pentru președintele Donald Trump, dar generează și o criză mai profundă în alte părți ale lumii, pe care guvernele și companiile încearcă să o gestioneze, scrie pubicația.
Citește și „Mai rău decât în 2022”. Cum riscă războiul din Orientul Mijlociu să ducă lumea către o criză alimentară fără precedent
Este cel mai recent șoc economic global într-un deceniu turbulent: anii 2020 au adus o pandemie, invazia Rusiei în Ucraina și inflația rezultată, iar mai recent tarifele „Liberation Day” ale lui Trump, care au zguduit piețele și au panicat unele țări.
Legile cererii și ofertei fac situația destul de clară: 20% din petrolul și alte produse energetice ale lumii trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar Iranul a blocat practic traficul. Când oferta scade brusc și cererea nu se schimbă, prețurile cresc și apar penurii.
Guvernele încearcă să gestioneze atât oferta (folosind rezervele de petrol sau limitând exporturile), cât și cererea prin controlul prețurilor, restricții privind programul de lucru și chiar închiderea unor afaceri pentru a economisi energie.
Măsuri de urgență în Asia
Perturbarea nu privește doar petrolul. Alte produse esențiale trec prin strâmtoare, inclusiv motorina, combustibilul pentru avioane și gazul petrolier lichefiat, folosit pentru încălzire și gătit. Potrivit datelor, peste 80% din petrolul și produsele petroliere care au trecut prin strâmtoare în 2024 au mers către Asia.
Până la sfârșitul acestei săptămâni, „ne așteptăm ca reducerea ofertei de țiței să ajungă la aproape 12 milioane de barili pe zi, ceea ce va face deficitul foarte vizibil pe piețele fizice”, au scris analiștii JPMorgan într-o notă săptămâna trecută.
Singura modalitate prin care piețele pot face față acestui deficit este o „reducere comparabilă a consumului”. Iată câteva dintre măsurile luate deja în state Asia:
- Bangladesh a închis universitățile publice și private.
- Coreea de Sud a plafonat prețurile la gaze pentru prima dată în aproape trei decenii.
- Thailanda încurajează munca de acasă.
- Unele administrații locale din Filipine au cerut funcționarilor să lucreze patru zile pe săptămână.
Pakistanul a închis școlile, a introdus o săptămână de lucru de patru zile pentru unele instituții publice și a majorat prețurile la gaze, potrivit Financial Times.
India se confruntă deja cu penurii și acumulări speculative de stocuri. „Cea mai populată țară din lume este plină de relatări despre stocare excesivă, furt și speculă, pe măsură ce cetățenii încearcă să-și asigure rezerve de butelii de gaz petrolier lichefiat tot mai rare”, relatează Financial Times.
Hoteluri din Mumbai se închid. „Este ca un al doilea lockdown COVID-19 pentru noi”, a declarat pentru Indian Express președintele unui lanț de restaurante. Orașul Pune, din India, a suspendat temporar incinerările pe bază de gaz din cauza restricțiilor privind utilizarea gazului petrolier lichefiat, cerând utilizarea lemnului sau a electricității.
Regiunile care depind de importurile de energie sunt cele mai afectate
Deși impactul este cel mai puternic în Asia, și Europa se confruntă cu perspectiva creșterii prețurilor la gaze, ceea ce ar duce la majorarea costurilor energiei electrice. Uniunea Europeană ia în calcul plafonarea prețurilor la gaze și alte măsuri.
„Suntem victimele unui război pe care nu l-am ales”, a declarat săptămâna trecută președintele Filipinelor, Ferdinand R. Marcos Jr.
Japonia a început în această săptămână cea mai mare eliberare de petrol din rezervele sale naționale și a plafonat efectiv prețurile. China însă ar putea beneficia pe termen lung de această criză. Are rezerve mari de petrol și poate trece la utilizarea cărbunelui pentru o parte din producție. Prețurile ridicate ale petrolului vor favoriza, în același timp, industria energiei regenerabile din China.
Citește și Trump a găsit un nou motiv pentru care a atacat Iranul: ar fi izbucnit al Treilea Război Mondial, unul nuclear
Editor : M.I.
