Proiectul de buget pentru anul 2026, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, prevede investiții publice de aproximativ 163,8 miliarde de lei, cu aproape 25,6 miliarde de lei mai mult decât în 2025. Investițiile ar urma să depășească 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent. Autoritățile susțin că acestea vor rămâne principalul motor al creșterii economice în următorii ani, în condițiile în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să continue proiectele majore de infrastructură.
Potrivit informațiilor Digi24.ro, în interiorul coaliției de guvernare există însă nemulțumiri legate de modul în care au fost împărțite fondurile din bugetul pe 2026.
Social-democrații ar fi nemulțumiți de felul în care a fost făcută împărțirea banilor, susținând că ar fi fost alocate sume mai mici decât se așteptau atât pentru investiții, cât și pentru autoritățile locale.
Citește și: DOCUMENT Guvernul a publicat bugetul pentru 2026: Pensiile rămân înghețate. Cum se împart banii statului între instituții
Fondurile europene acoperă cea mai mare parte a investițiilor
O mare parte a investițiilor planificate pentru anul viitor va fi finanțată din fonduri europene. Potrivit Ministerului Finanțelor, fondurile europene depășesc 110 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ două treimi din totalul investițiilor publice.
Bugetul alocat acestor finanțări este cu peste 40% mai mare decât în 2025, când nivelul acestora a fost de aproximativ 78 de miliarde de lei.
Creșterea vine din integrarea mai multor programe europene, inclusiv politica de coeziune a Uniunii Europene, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și instrumentul SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.
Aproximativ 6 miliarde de lei reprezintă avansuri pentru proiecte finanțate prin programul SAFE, prin care România ar putea beneficia până în 2030 de finanțări totale de aproximativ 16,2 miliarde de euro.
Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste fonduri vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală.
Printre proiectele menționate se numără și investiții în infrastructura de transport din estul țării, precum Pașcani - Suceava - Siret și Târgu Neamț - Iași - Ungheni.
PNRR rămâne o sursă majoră de finanțare
Planul Național de Redresare și Reziliență continuă să fie una dintre principalele surse de finanțare pentru investițiile publice din 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană, iar o parte dintre proiectele finanțate prin PNRR sunt deja în stadii avansate de implementare.
Până în august 2026 ar urma să fie finalizate mai multe investiții majore, printre care Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
Pentru a limita presiunea asupra datoriei publice, autoritățile spun că o parte dintre proiecte au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant a PNRR.
„Pentru a maximiza impactul fondurilor europene și a limita presiunea asupra datoriei publice, bugetul pentru 2026 acordă o pondere mai mare finanțărilor din granturi față de cele din împrumuturi”, au precizat reprezentanții Ministerului Finanțelor.
În acest proces au fost transferate în componenta de grant proiecte importante, inclusiv Autostrada Moldovei și programele din cadrul „Valului Renovării”, care vizează modernizarea clădirilor.
Citește și: Bugetul asigurărilor pentru șomaj pe 2026 ar urma să aibă un excedent de peste 600 de milioane de lei
Cum sunt finanțate investițiile
Structura principalelor surse de finanțare pentru investițiile din 2026 include aproximativ 51,3 miliarde de lei din fonduri externe nerambursabile, 41,4 miliarde de lei din granturi PNRR și 12 miliarde de lei din împrumuturi PNRR.
În plus, bugetul include peste 6 miliarde de lei din programul SAFE, 2,4 miliarde de lei pentru programe cu finanțare rambursabilă și aproximativ 50 de miliarde de lei pentru programe naționale de investiții, inclusiv pentru proiecte din domeniul apărării.
Ministerul Finanțelor spune că legea bugetului introduce și mecanisme de flexibilitate care permit redistribuirea rapidă a fondurilor între proiecte europene și programe naționale, în funcție de ritmul de implementare.
Potrivit instituției, noul cadru bugetar permite redistribuiri rapide între proiecte finanțate din fonduri europene, PNRR și Fondul pentru modernizare și introduce termene mai stricte pentru monitorizarea execuției bugetare, astfel încât implementarea investițiilor să poată fi adaptată în funcție de ritmul de absorbție a fondurilor.
„Prin actuala arhitectură vor fi posibile ajustări rapide în funcție de fluxurile de finanțare, asigurând astfel continuitatea proiectelor strategice și accelerarea investițiilor publice”, au mai transmis reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Deficitul rămâne ridicat
Proiectul de buget pentru 2026 este construit pe un deficit estimat la 6,2% din PIB, adică aproximativ 127,7 miliarde de lei, nivel care ar urma să scadă la 5,1% din PIB în 2027.
În același timp, produsul intern brut este estimat să ajungă la 2.045 miliarde de lei în 2026, în condițiile unei creșteri economice de aproximativ 1%.
Guvernul susține că menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice este esențială pentru susținerea creșterii economice pe termen lung și pentru modernizarea infrastructurii, chiar dacă presiunile asupra bugetului rămân ridicate.
Proiectul bugetului pentru anul 2026 poate fi consultat AICI.
