24 de morți și peste 900 de răniți, după ce un proiect de reformă fiscală i-a scos în stradă pe columbieni

Cel puțin 24 de oameni au murit și mai mult de 900 au fost răniți în confruntări violente între manifestanți și poliție, în  Columbia. Protestele au început săptămâna trecută, dar se intensifică.

Regele Charles, anunț despre tratamentul pe care-l ia împotriva cancerului: „Poate fi copleșitor”

Situație de criză la Iași. La Spitalul pentru Copii „Sf. Maria” a fost identificată bacteria Pseudomonas aeruginosa peste nivelul admis

Poliția maghiară vrea ca primarul liberal al Budapestei, opozant al lui Orban, să fie pus sub acuzare pentru organizarea unui marș LGBT

Donald Trump, Bill Clinton și Bill Gates apar în fotografii publicate din dosarul Epstein. Ce alte personalități sunt vizate

Primarul din Livezile, arestat preventiv după ce ar fi agresat sexual o angajată. Femeia a depus plângere la poliție

„Fără împrumuturi nu se poate”. Sărbători pe datorie pentru mii de români. Cum arată masa de Crăciun „pe caiet”

Universitatea din România care acoperă din fonduri proprii, pentru 100 de studenți, banii de burse tăiați de Guvern. Ce sume oferă

Spiritul Crăciunului a ajuns și în Cazinoul din Constanța. Cum arată decorul de sărbătoare: „Are un iz regal”

Radu Marinescu, după ce USR a cerut demiterea șefului DNA: „Ministrul Justiției nu poate acționa disciplinar”

Oamenii au început să demonstreze împotriva unui proiect de reformă fiscală, care între timp a fost retras, însă manifestațiile s-au transformat într-un protest general față de inegalitatea socială, sărăcie și brutalitatea poliției.

Sute de persoane au fost arestate, iar guvernul a ordonat desfăşurarea armatei în oraşele cele mai afectate de dezordinea socială. Unele ONG-uri au acuzat poliţia că ar fi tras asupra civililor.

Ministrul apărării dă vina pe grupări de gherilă disidente

Ministrul apărării, Diego Molano, susține că incidentele violente au fost „premeditate, organizate şi finanţate de grupuri de disidenţi FARC”, care au respins acordul de pace semnat în 2016 de fosta gherilă marxistă, precum şi de Armata de Eliberare Naţională (ELN), considerată a fi ultima mişcare rebelă din Columbia.

ONU, Uniunea Europeană, Statele Unite și diverse organizații au făcut apel la calm şi au denunţat reprimarea sângeroasă a manifestaţiilor.

Ce prevedea reforma fiscală și de ce era nevoie de ea

Preşedintele conservator Ivan Duque a anunţat duminică seara retragerea reformei fiscale, aflată în curs de examinare în Parlament, dar mișcările de protest au continuat. Acest proiect a suscitat critici vehemente. Prevedea creşterea TVA-ului la bunuri şi servicii, precum şi extinderea bazei de impozitare a veniturilor. Opoziţia, sindicatele şi chiar reprezentanţi ai partidului aflat la putere spun însă că ar afecta prea mult clasa de mijloc a populaţiei şi îl consideră inoportun în plină pandemie de COVID-19 și criza economică.

Guvernul de la Bogota prezentase la 15 aprilie în Parlament proiectul său de reformă fiscală care viza creşterea veniturilor statului cu până la 6,3 miliarde de dolari, între 2022 şi 2031, pentru a finanţa cheltuielile publice. Columbia este a patra economie din America Latină, dar se confruntă cu cea mai gravă criza economică din ultimii 50 de ani, înregistrând o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 6,8% în 2020 şi un şomaj oficial de 16,8% în luna martie, scrie Agerpres.

Editor : Luana Pavaluca