Politologul Abbas Gallyamov susține că succesul americanilor în a demonstra cum arată de fapt „o operațiune militară specială”, folosind Venezuela ca exemplu, a dat o lovitură puternică imaginii președintelui Vladimir Putin. Una dintre cele mai importante consecințe ar putea fi schimbarea atitudinii elitei ruse față de liderul de la Kremlin, a explicat specialistul, potrivit The Moscow Times.
Moscova speră să profite de operațiunea americană din Venezuela, care a demonstrat dorința administrației Donald Trump de a împărți lumea în „sfere de influență”, relatează Reuters, citând două surse ruse de rang înalt.
În acest caz, „Rusia are și ea sfera sa de influență”, a subliniat una dintre surse.
O altă sursă a declarat agenției că Moscova consideră operațiunea americană ca o încercare clară de a pune mâna pe resursele petroliere ale Venezuelei. Aceasta a menționat, de asemenea, că majoritatea țărilor occidentale nu au criticat deschis acțiunile lui Trump.
Venezuela contra Ucrainei
Rusia propusese Statelor Unite în 2019 „schimbul Venezuelei cu Ucraina”, a declarat Fiona Hill, fost consilier principal pentru Rusia și Eurasia în cadrul Consiliului Național de Securitate în timpul primei administrații Trump, între 2017 și 2019.
Potrivit acesteia, propunerea Moscovei a ajuns la Washington în momentul în care opoziția din Venezuela susținută de SUA încerca să răstoarne regimul Maduro, iar Kremlinul îl ajuta să se mențină la putere.
„Vreți să plecăm din curtea voastră. Dar, de fapt, noi suntem într-o situație similară. Voi sunteți în curtea noastră”, a spus Hill, descriind declarațiile Rusiei cu privire la Ucraina.
Deși Rusia a pierdut un aliat în Maduro, în care investise miliarde de dolari, percepția larg răspândită că SUA au încălcat dreptul internațional „nu este rea pentru narațiunile rusești”, subliniază Mark Galeotti, profesor la University College London.
„Putin consideră că asta fac marile puteri - marile puteri au sfere de influență. Și dacă Americii i se permite să aibă sfera sa de influență în America Latină, atunci, prin extensie, și nouă ni se permite să avem sfera noastră, una slavă”, explică Galeotti.
Cu toate acestea, Moscova și-a exprimat public indignarea față de operațiunea americană fulgerătoare care, în câteva ore, a pus capăt regimului Maduro, legat de Rusia printr-un acord de parteneriat strategic.
„Washingtonul dă un nou impuls neocolonialismului și imperialismului”, a declarat luni reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia. El a cerut „eliberarea imediată” a lui Maduro și a acuzat Statele Unite de un „cinism fără precedent”.
„Washingtonul nici măcar nu a încercat să camufleze adevăratele obiective ale operațiunii sale criminale – stabilirea unui control nelimitat asupra resurselor naturale ale Venezuelei și afirmarea ambițiilor sale hegemonice în America Latină”, a remarcat acesta.
O lovitură pentru Rusia
Succesul americanilor în a demonstra cum arată cu adevărat o „operațiune militară specială”, folosind Venezuela ca exemplu, a dat o lovitură puternică imaginii lui Putin și a afectat semnificativ stima de sine a comunității „patriotice” din Rusia, notează politologul Abbas Gallyamov.
O altă consecință, poate mai importantă, a evenimentelor din Venezuela va fi schimbarea atitudinii elitei ruse față de Putin, continuă expertul.
„Pe măsură ce reflectează asupra a ceea ce s-a întâmplat, cercul restrâns al președintelui rus ar putea ajunge la concluzia că, la un moment dat, ar putea fi nevoiți să scape de el – dacă devine complet incompetent”, consideră el.
SUA i-au oferit lui Maduro exilul voluntar în Turcia, dar el a ratat ultima sa șansă.
„Iar Putin, care este încăpățânat, refuzând să pună capăt războiului și iritându-l din ce în ce mai mult pe Trump, putem fi siguri că se comportă mai rațional? Sau poate că și el a ratat deja șansa? Așadar, nu ar fi mai bine să-l predăm americanilor sau, să zicem, britanicilor, și să negociem în schimb condiții decente pentru restul establishmentului rus?”, descrie Gallyamov logica elitelor ruse.
Editor : C.L.B.
