ACTUALIZARE Fostul premier conservator Alexander Stubb a câştigat, duminică, alegerile prezidenţiale din Finlanda, învingându-l pe fostul ministru de externe Pekka Haavisto, într-un scrutin marcat de tensiunile cu Rusia, după recenta aderare a ţării nordice la NATO, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Alexander, felicitări celui de-al 13-lea preşedinte al Finlandei”, a declarat la televiziunea publică Haavisto, membru al Verzilor, dar care s-a prezentat la scrutin ca independent.
Alexander Stubb a obţinut 51,7% din voturi în al doilea tur al alegerilor, după numărarea a 98,3% dintre buletine.
Au ieşit la vot 70,7% din cei circa 4,3 milioane de alegători din Finlanda.
Stubb s-a clasat pe primul loc şi în primul tur de scrutin, desfăşurat la 28 ianuarie.
Cu puteri limitate în comparaţie cu cele ale prim-ministrului, şeful statului, ales pentru un mandat de şase ani, conduce politica externă a ţării în strânsă cooperare cu guvernul. De asemenea, el este comandantul suprem al forţelor armate.
Acest rol important a căpătat o semnificaţie şi mai mare în lumina evoluţiilor geopolitice din Europa şi a intrării în NATO a Finlandei, care are 1.340 de kilometri de frontieră comună cu Rusia.
Știrea inițială
Alexander Stubb, candidatul Partidului Coaliţiei Naţionale, de centru-dreapta, conduce în turul doi al alegerilor pentru viitorul preşedinte al Finlandei, cu 52,7% din voturi, arată primele rezultate comunicate duminică seara de Ministerul Justiţiei, relatează Reuters.
Liberalul Pekka Haavisto, membru al Partidului Verde, avea 47,3% susţinere, potrivit datelor comunicate după numărarea a 63,2% din voturile exprimate, potrivit News.ro.
Finlanda, cel mai nou membru al NATO, îşi alege un nou şef de stat, care va fi responsabil şi de politica sa externă şi de securitate.
Stubb, fost prim-ministru, a câştigat primul tur de scrutin din 28 ianuarie cu 27,2% din voturi, în faţa lui Haavisto, care a avut 25,8%. El l-a devansat pe Haavisto şi în sondaje, cel mai recent arătând un avans de 6-8 puncte procentuale.
„Un început foarte bun pentru această seară. Este bine în acest moment, dar mai sunt încă multe voturi de numărat”, a declarat Stubb după ce a văzut primele rezultate.
La rândul său, Haavisto a rămas încrezător. „Pornim un pic mai în urmă, dar este încă posibil să recuperăm cu voturile exprimate în ziua alegerilor”, a spus el.
Votul marchează o nouă eră în Finlanda, care, timp de decenii, şi-a ales preşedinţii pentru a promova diplomaţia, în special cu Rusia vecină, şi a ales să nu se alăture alianţelor militare pentru a putea calma tensiunile dintre Moscova şi NATO. Dar finlandezii s-au răzgândit în privinţa acestui rol de neutralitate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, într-o rapidă răsturnare de situaţie care a dus la aderarea ţării la NATO în aprilie anul trecut.
Aflat acum sub umbrela de securitate a alianţei occidentale, noul preşedinte îl va înlocui pe Sauli Niinisto, care se retrage după două mandate de şase ani în care şi-a câştigat porecla de „Şoptitorul lui Putin” din cauza legăturilor sale anterioare strânse cu liderul rus.
Succesorul lui Niinisto va avea un rol central în definirea politicilor NATO ale Finlandei, preluând în acelaşi timp conducerea politicii externe şi de securitate, în strânsă cooperare cu guvernul şi acţionând în calitate de comandant suprem al forţelor armate.
Ambii candidaţi sunt proeuropeni şi susţinători fermi ai Ucrainei, care au adoptat o poziţie dură faţă de Rusia în campaniile lor.
Editor : C.L.B.
