Ministrul chinez de externe, Wang Yi, i-a spus înaltului diplomat al Uniunii Europene că Beijingul nu poate accepta ca Rusia să piardă războiul împotriva Ucrainei, deoarece acest lucru ar putea permite Statelor Unite să-și îndrepte întreaga atenție asupra Chinei, a afirmat un oficial informat cu privire la discuții, contrazicând poziția publică de neutralitate a Beijingului în conflict, scrie CNN.
Recunoașterea a venit în timpul unei întâlniri de patru ore cu șefa afacerilor externe a UE, Kaja Kallas, miercuri la Bruxelles, care, potrivit oficialului, „a fost marcată de schimburi dure, dar respectuoase, acoperind o gamă largă de probleme, de la securitatea cibernetică, pământuri rare, la dezechilibrele comerciale, Taiwan și Orientul Mijlociu”.
Oficialul a declarat că remarca privată a lui Wang sugerează că Beijingul ar prefera un război prelungit în Ucraina, care să împiedice Statele Unite să se concentreze pe rivalitatea cu China. Acestea reflectă îngrijorările criticilor politicii Chinei, potrivit cărora Beijingul are mult mai mult de pierdut din punct de vedere geopolitic în conflictul ucrainean decât poziția sa declarată de neutralitate.
Vineri, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite a Ministerului Afacerilor Externe chinez, purtătoarea de cuvânt Mao Ning a fost întrebată despre schimbul de opinii, care a fost relatat pentru prima dată în South China Morning Post, și a reafirmat poziția de lungă durată a Beijingului cu privire la războiul care durează de trei ani.
„China nu este parte în problema Ucrainei”, a declarat Mao. „Poziția Chinei cu privire la criza din Ucraina este obiectivă și consecventă, și anume negociere, încetarea focului și pace. O criză prelungită în Ucraina nu servește intereselor nimănui.”
Ea a adăugat că China dorește o soluție politică cât mai rapidă: „Împreună cu comunitatea internațională și în lumina voinței părților implicate, vom continua să jucăm un rol constructiv în acest sens.”
Declarațiile publice ale Chinei cu privire la războiul din Ucraina ascund o imagine mai complexă.
Cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă a Ucrainei, liderul chinez Xi Jinping a declarat un parteneriat „fără limite” cu Moscova, iar de atunci legăturile politice și economice s-au consolidat.
China s-a prezentat ca un posibil mediator, dar miza este mare pentru Beijing: pierderea potențială a unui partener important în Rusia.
China a respins, de asemenea, acuzațiile tot mai numeroase că ar furniza Rusiei sprijin de natură aproape militară. Ucraina a sancționat mai multe companii chineze pentru furnizarea către Rusia de componente și tehnologie pentru drone destinate producției de rachete.
După un atac record asupra capitalei ucrainene Kiev, vineri, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a publicat imagini pe care le-a prezentat ca fiind fragmente ale unei drone de luptă Geran 2 lansate de Rusia. Una dintre imagini arăta o parte din fuselajul presupus al dronei, pe care era inscripționat că dispozitivul a fost fabricat în China pe 20 iunie.
Sîbiha a adăugat în acea noapte că „clădirea Consulatului General al Chinei din Odesa a suferit pagube minore în urma atacurilor rusești asupra orașului. Nu există o metaforă mai bună pentru modul în care Putin continuă să intensifice războiul și teroarea, implicând și alte părți, inclusiv trupe nord-coreene, arme iraniene și unii producători chinezi. Securitatea în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific este indisolubil legată.
Anul acesta au apărut și acuzații că cetățeni chinezi au luptat alături de Rusia în Ucraina. Beijingul a negat orice implicare și a repetat apelurile anterioare adresate cetățenilor chinezi de a „se abține de la participarea la acțiuni militare ale oricărei părți”.
Editor : B.E.
