Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat marţi că Finlanda şi Suedia trebuie să îşi modifice legislaţia pentru a putea adera la NATO, în caz contrar Turcia urmând să facă uz de dreptul său de veto, relatează Reuters.
Ankara a obiectat încă din 13 mai faţă de primirea în Alianţă a celor două ţări nordice, pe motiv că acestea acceptă pe teritoriul lor persoane legate de grupări considerate teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Un alt motiv invocat este că Finlanda şi Suedia au sistat în 2019 exporturile de armament către Turcia.
Până acum neutri, suedezii şi finlandezii au cerut oficial primirea în NATO după invazia rusă în Ucraina.
Extinderea Alianţei trebuie însă aprobată de toate cele 30 de state membre. Dintre acestea, Turcia - membră a NATO de şapte decenii - are a doua armată ca mărime, după cea a Statelor Unite.
Cavusoglu a reluat practic poziţia deja exprimată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pretinzând ţărilor candidate să înceteze sprijinul pentru PKK şi alte grupări, să interzică organizarea oricăror evenimente ale acestora, să îi extrădeze pe cei urmăriţi de Turcia pentru acuzaţii de terorism, să sprijine operaţiunile militare şi antiteroriste ale forţelor turce şi să elimine restricţiile asupra exporturilor de armament.
Atât Finlanda, cât şi Suedia au încercat să negocieze o soluţie, iar guvernele mai multor ţări membre ale NATO şi-au exprimat încrederea că obiecţiile părţii turce pot fi depăşite.
Turcia refuză un dialog cu Finlanda și Suedia până nu primește răspunsuri la cererile formulate
Ministrul turc de externe a arătat că delegaţiile finlandeză şi suedeză au primit săptămâna trecută, la Ankara, documente care prezintă cerinţele ţării sale. El a adăugat că se aşteaptă ca aliaţii să încerce să răspundă la preocupările legate de securitate.
"Cererile noastre sunt imposibile? Nu. Vrem să înceteze sprijinul pentru terorism", a declarat Cavusoglu agenţiei de presă turce Anadolu, preluate de Reuters. "Ei pun problema aşa: 'deoarece suntem departe de regiunile cu terorism, legile noastre sunt concepute în acest mod'. Ei bine, atunci trebuie să le schimbaţi. Ei spun că o organizaţie teroristă poate organiza evenimente şi îşi poate flutura zdrenţele. Atunci trebuie să vă schimbaţi legile".
Guvernele de la Helsinki şi Stockholm au afirmat că condamnă terorismul şi sunt deschise la dialog.
Cavusoglu a arătat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, se ocupă de problemă şi a propus un dialog între cele trei ţări la Bruxelles. Şeful diplomaţiei turce a răspuns însă că Ankara nu vede rostul unui astfel de dialog înainte de a primi răspunsuri la cerinţele formulate în scris. "Trebuie să există lucruri concrete de discutat", a apreciat el.
Directorul pentru comunicare al cancelariei preşedintelui Erdogan, Fahrettin Altun, declarase celui mai mare cotidian finlandez, Helsingin Sanomat, că Finlanda trebuie să ia în serios preocupările Turciei. "Până la urmă, guvernul Finlandei trebuie să decidă ce este mai important - să adere la NATO sau să protejeze astfel de organizaţii", a spus el, referindu-se la PKK şi celelalte grupări considerate teroriste de Ankara.
Editor : A.A.
