Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a declarat pentru că incursiunea dronelor ruseşti în spaţiul aerian polonez de săptămâna trecută a fost o încercare a Kremlinului de a testa reacţiile NATO prin escaladări treptate, care să nu provoace o reacţie pe scară largă.
Radosław Sikorski a precizat într-o declarație pentru The Guardian că, deşi dronele rusești utilizate în incursiune erau capabile să transporte muniţie, cele care au ajuns în Polonia nu erau încărcate cu explozibili.
„Interesant este că toate erau nefuncţionale, ceea ce îmi sugerează că Rusia a încercat să ne testeze fără a declanşa un război”, a declarat Sikorski pentru The Guardian, potrivit News.ro.
El a respins sugestiile potrivit cărora apărarea aeriană poloneză nu era pregătită pentru incursiune, având în vedere că unele dintre drone au parcurs sute de kilometri pe teritoriul polonez şi că, potrivit relatărilor, doar trei sau patru din cele 19 drone au fost doborâte.
„Dronele nu şi-au atins ţintele şi au provocat pagube minore proprietăţii, nimeni nu a fost rănit. Dacă s-ar fi întâmplat în Ucraina, conform definiţiilor ucrainene, ar fi fost considerat un succes 100%”, a comentat el.
NATO a anunţat vineri că va desfăşura mai multe avioane pe flancul estic al alianţei pentru a se proteja împotriva viitoarelor atacuri cu drone.
Sikorski: Putin, un mincinos
Sikorski a spus că răspunsul Poloniei ar fi fost „mult mai dur” dacă atacul de săptămâna trecută ar fi provocat răniţi sau morţi pe teritoriul său, dar a refuzat să dea detalii despre cum ar putea arăta un astfel de răspuns într-un scenariu ipotetic viitor.
„Cu un agresor şi un mincinos ca Putin, numai cele mai dure contramăsuri funcţionează”, a declarat el.
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, a afirmat săptămâna trecută că incursiunea dronelor a adus ţara sa mai aproape de un conflict militar „decât în orice alt moment de după al Doilea Război Mondial”.
De asemenea, Sikorski a respins sugestia lui Donald Trump că incursiunea „ar fi putut fi o eroare”, argumentând că au fost implicate prea multe drone.
„Poţi să crezi că una sau două s-au abătut de la ţintă, dar 19 erori într-o singură noapte, în şapte ore, îmi pare rău, nu cred”, a declarat el.
Europa învață de la ucraineni cum să se descurce cu dronele
Echipele poloneze anti-drone vor primi instruire de la operatorii ucraineni pentru a ajuta la apărarea împotriva atacurilor viitoare, a dezvăluit Sikorski.
„Ucrainenii au echipamente mai bune pentru a face faţă dronelor ruseşti şi au o experienţă mult mai profundă şi mai actualizată în ceea ce priveşte rezistenţa împotriva armatei ruse”, a recunoscut el.
„Este ceva ce publicul şi guvernele din Occident trebuie să integreze urgent în gândirea lor - că ucrainenii sunt cei care ne vor instrui cum să ne opunem Rusiei, şi nu invers”, a adăugat şeful diplomaţiei poloneze.
Instruirea echipelor poloneze cu privire la cele mai bune practici ucrainene de combatere a dronelor va avea loc la un centru de instruire NATO din Polonia, un „mediu mai sigur” decât în Ucraina.
România a devenit cel mai recent stat membru NATO care a raportat o incursiune a unei drone în spaţiul său aerian, sâmbătă.
Ministerul Apărării a declarat că spaţiul aerian românesc a fost încălcat de o dronă în timpul unui atac rus asupra infrastructurii din Ucraina şi că două avioane de vânătoare F-16 au fost trimise sâmbătă seara pentru a monitoriza situaţia, având permisiunea de a deschide focul.
Trump „are stilul său personal”
Sikorski a vorbit cu The Guardian în marja unei conferinţe anuale la Kiev, care a reunit elita ucraineană şi politicieni internaţionali pentru a discuta despre perspectivele ţării după mai bine de trei ani de război pe scară largă.
Preşedintele Donald Trump s-a adresat conferinţei printr-un scurt mesaj video, în care a repetat afirmaţia sa că războiul nu ar fi început dacă el ar fi fost preşedinte. El a susţinut că a făcut mai multe progrese către pace în ultimele trei luni decât a făcut Joe Biden în trei ani.
Trimisul lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, se afla şi el la Kiev şi a declarat în cadrul conferinţei că preşedintele SUA este „exasperat” de Putin. El i-a avertizat însă pe liderii europeni, frustraţi de aparenta blândeţe a lui Trump faţă de liderul rus, să nu-l preseze prea tare.
„Un sfat pe care l-aş da tuturor celor care lucrează cu preşedintele Trump este să nu-l pună într-o situaţie în care să creadă că este folosit, pentru că asta este probabil cea mai proastă poziţie în care te poţi afla faţă de el”, a spus Kellogg.
Sikorski a declarat că speră ca Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace dacă va reuşi să obţină „o pace echitabilă” în acest conflict. El a explicat că în viziunea sa, o pace echitabilă ar însemna ca Ucraina să existe „în cadrul unor graniţe apărate” şi să fie o Ucraina „care se integrează cu Occidentul”.
La sugestia că Trump nu a dat până acum semne că ar exercita presiuni asupra lui Putin pentru a accepta un astfel de rezultat, el a răspuns: „Are stilul său personal, îl respectăm, dar îl vom judeca după rezultate”.
Garanții pentru Ucraina
La o reuniune la Paris la începutul acestei luni, 26 de ţări s-au angajat să contribuie la o misiune de securitate postbelică pentru Ucraina, unele dintre ele cu trupe terestre. Unele ţări europene au lansat ideea că Ucraina, deşi este puţin probabil să fie admisă în NATO în viitorul apropiat, ar putea primi garanţii „de tipul articolului 5” după un viitor acord de pace, pentru a împiedica Rusia să o atace din nou.
„Unele ţări vorbesc despre trupe terestre, noi ne dorim cu adevărat acest lucru, deoarece este o măsură de descurajare reală de care Ucraina va avea nevoie”, a declarat Ihor Jovkva, consilier principal al preşedintelui Zelenski.
Polonia a declarat însă că nu va contribui cu trupe la o astfel de misiune, iar Sikorski, vorbind la conferinţă, a avertizat în privinţa unei retorici exacerbate în ceea ce priveşte garanţiile viitoare.
„Garanţiile de securitate au rolul de a descuraja un potenţial adversar. Deci, ceea ce spunem este că, dacă se ajunge la un fel de pace, data viitoare când Rusia va încerca ceva împotriva Ucrainei, s-ar putea să intrăm în război cu Rusia. Acum, mi se pare că acest lucru nu este foarte credibil. Pentru că, dacă vrei să intri în război cu Rusia, poţi să o faci astăzi şi nu văd voluntari. Şi nu există nimic mai periculos în relaţiile internaţionale decât să dai o garanţie care nu este credibilă”, a avertizat el.
Editor : B.P.
