În timp ce o mare parte a Europei dezbate încă pe tema „ce s-ar întâmpla dacă”, Finlanda pare să trăiască deja pentru momentul „când”. Între Finlanda și restul Europei există multe mici diferențe – și una uriașă: în timp ce 26 de țări din UE credeau că odată cu sfârșitul Războiului Rece, amenințarea militară va fi de domeniul trecutului, finlandezii nu au crezut niciodată acest lucru. Consecința: de la trauma Războiului de Iarnă din 1939/40, când Armata Roșie a invadat țara lor, finlandezii au continuat să construiască buncăre.
Potrivit BILD, Finlanda are peste 50.000 de adăposturi antiaeriene — suficient spațiu pentru aproape toți cei 5,5 milioane de cetățeni.
Jurnaliștii de la BILD au vizitat unul dintre ele, situat la 20 de metri adâncime sub capitala finlandeză Helsinki – unul dintre cele mai mari buncăre civile de protecție din țară. Aici pot supraviețui 6.000 de persoane în caz de urgență. „Chiar și în cazul unui atac nuclear”, spune instructorul de protecție civilă Tomi Rask, care este șeful aici.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Mai multe locuri de protecție decât locuitori, la Helsinki
Conform legii, fiecare clădire mai mare de 1.200 de metri pătrați, indiferent dacă se află într-un cartier rezidențial sau la locul de muncă, trebuie să includă un subsol protejat, echipat cu alimente pentru 72 de ore, lanterne, baterii, saltele și saci.
Capitala Helsinki are chiar mai multe locuri de protecție decât locuitori.
După Războiul de Iarnă (cunoscut și ca Războiul Sovieto-Finlandez sau Războiul Ruso-Finlandez), Finlanda a construit 50.500 de adăposturi capabile să protejeze 4,8 milioane dintre cei 5,5 milioane de cetățeni. Prin comparație, Germania are doar un singur adăpost pentru fiecare 174 de persoane.
În Germania, dintre cele 2.000 de adăposturi existente inițial, mai sunt 579 cu aproximativ 480.000 de locuri de adăpost, adică unul pentru fiecare 174 de locuitori. Mai bine zis: existau.
De la mijlocul anilor 1990, când toată lumea din această țară fluiera hitul Scorpions „Winds Of Change”, tot mai multe buncăre au fost abandonate. Din 2007, acestea nu mai sunt întreținute oficial. Din motive financiare.
Sală de fitness în timp de pace
Desigur: întreținerea buncărului Helsinki, construit între 2003 și 2006, este costisitoare. Dar asigură și venituri fixe: în timp de pace, servește, printre altele, ca sală de fitness, loc de joacă pentru copii, teren de hochei și handbal și parcare subterană.
Uimitor: sistemul de ventilație asigură un aer mai bun decât în orice sală de sport din școlile germane, notează BILD.
Dar nu numai ventilația și aerisirea sunt reglementate până în cele mai mici detalii. Există și planuri pentru momentul în care rețeaua de telefonie mobilă de urgență va fi activată sau dezactivată.
Deși guvernul finlandez are un plan pentru a asigura un fel de suveranitate informațională în caz de urgență, Kremlinul este considerat capabil de campanii masive de dezinformare. „Ne cunoaștem vecinii”, spun autoritățile. „Din păcate”.
Există chiar și un fel de orar pentru normalitate în circumstanțe speciale: opt ore de muncă, opt ore de somn, opt ore de timp liber. Conceptul din spatele acestuia: profesorii trebuie să predea și în buncăr, iar asistentele medicale trebuie să îngrijească bolnavii.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Editor : Marina Constantinoiu
