Marea majoritate a producției de opiu şi a heroinei consumate în lume provine din Afganistan, unde talibanii controlează zonele de producţie şi export. Potrivit AFP, talibanii au taxat şi comercializat opiu pe durata întregii lor insurecţii de 20 de ani. Acum, că au preluat puterea la Kabul, ei susţin că vor renunţa la producţia de heroină care a explodat în ultimii ani în Afganistan şi a contribuit substanţial la finanţarea lor. Experţii sunt sceptici însă aceste promisiuni vor fi respectate.
În prima lor conferinţă de presă de marţi, purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a afirmat că noile autorităţi de la Kabul nu vor transforma primul producător mondial de opiu într-un veritabil narco-stat. „Îi asigurăm pe compatrioţii noştri şi comunitatea internaţională că nu vom produce stupefiante”, a declarat Mujahid la Kabul. „Începând de acum, nimeni nu va fi implicat (în comerţul cu heroină), nimeni nu va putea fi implicat în contrabanda cu droguri”, a adăugat el.
Analiştii consideră că această retorică, la fel ca și promisiunile de a respecta drepturile omului şi libertatea presei, se înscriu în cadrul eforturilor depuse noii lideri de a se prezenta într-o lumină mai moderată şi de a obţine susţinerea comunităţii internaţionale.
Ar putea apărea tensiuni în rândul talibanilor
Drogurile sunt însă o resursă esenţială pentru talibani și ar fi foarte greu să fie interzise, consideră Jonathan Goodhand, expert al universităţii SOAS din Londra specializat în comerţul internaţional de droguri. O eventuală interdicție „va face să reapară o serie de tensiuni în cadrul mişcării”, a prezis el.
Pe de o parte, ei „vor să-şi creeze o imagine mai moderată şi mai deschisă la discuții cu Occidentul şi realizează că interzicerea drogurilor este un mijloc de a ajunge aici”, spune Goodhand. Pe de altă parte, orice interdicție i-ar afecta pe agricultorii din provinciile Helmand şi Kandahar, inima politică a talibanilor. „Va fi nevoie de o adevărată luptă pentru a adopta o abordare foarte agresivă în privinţa drogurilor”, mai spune expertul britanic.
Talibanii sugerează că vor bani pentru a renunța la droguri
Zabihullah Mujahid a subliniat marţi că pentru a fi „o ţară fără narcotice”, Afganistanul va avea nevoie de „ajutor internaţional”, pentru a furniza agricultorilor culturi alternative macului, a cărui sevă este rafinată și transformată în morfină şi în heroină.
Apelul la ajutor internaţional le-ar putea părea ironic celor din coaliţia de forţe a NATO, din ONG-uri sau agenţii ONU care au încercat fără succes să întrerupă dependenţa Afganistanului de această cultură timp de zece ani, scrie agenția France-Presse, într-o analiză preluată de Agerpres.
SUA au cheltuit circa 8,6 miliarde de dolari între 2002 şi 2017 în sensul acestor eforturi, care au eşuat, potrivit unui raport din 2018 al inspectorului general special american pentru Afganistan (SIGAR).
Citiți și: Rezervele Băncii Centrale afgane păstrate în SUA nu sunt accesibile talibanilor
De ce n-au reușit americanii eradicarea culturilor de mac în Afganistan
Strategia americană a constat în a-i ajuta financiar pe fermieri pentru a renunța la mac și a cultiva grâu sau şofran. Americanii au investit în căi de transport, au pulverizat substanțe chimice peste câmpurile de mac pentru a face capsulele de mac să se exfolieze sau chiar au bombardarat instalaţiile de rafinare.
În fiecare etapă, ei s-au lovit de combatanţii talibani, care controlau principalele regiuni de cultură a macului şi obţineau sute de milioane de dolari din această industrie, potrivit estimărilor guvernelor american şi afgan.
Anchetele au arătat că agricultorii din zonele controlate de talibani erau supuşi adesea presiunilor din partea liderilor războinici şi a combatanţilor locali pentru a planta mac.
În consecinţă, Afganistanul deţine un cvasimonopol asupra opiului şi heroinei, reprezentând 80 până la 90% din producţia mondială, potrivit ONU.
Suprafaţa de teren plantată cu mac a atins un record în 2017 şi s-a stabilizat în medie la circa 250.000 de hectare în cursul ultimilor patru ani, respectiv de patru ori mai mult decât nivelul de la mijlocul anilor 1990, adică înainte de intervenția SUA, potrivit Biroului ONU pentru droguri şi criminalitate (UNODC).
Rusia, Iran, Pakistan și China, rute de contrabandă pentru heroina afgană
Politica talibanilor în materie de stupefiante va avea repercusiuni nu numai asupra ţărilor occidentale şi a toxicomanilor, ci şi pentru Rusia, Iran, Pakistan şi China, care sunt şi rute de contrabandă, şi pieţe enorme pentru heroina afgană.
Nu este pentru prima dată când grupul fundamentalist jură să interzică drogurile. Producţia a fost interzisă şi în 2000, anul care a precedat răsturnarea talibanilor de către forţele conduse de SUA.
Gretchen Peters, autoarea americană a cărţii „Seeds of Terror: How Drugs, Thugs and Crime are Reshaping the Afghan War”, estimează că această interdicţie a fost una tactică. În opinia ei, talibanii „sunt prea legaţi de acest comerţ” pentru a-i pune capăt şi această ţară săracă „nu poate supravieţui fără opiu”.
Controlul asupra ţării le va oferi talibanilor acces la companiile aeriene, birocraţia statului şi bănci, care ar putea fi utilizate pentru a facilita contrabanda cu droguri şi spălarea de bani, a explicat ea. „Nu am nicio îndoială că se vor folosi de asta”, a declarat autoarea americană.
Citiți și: Talibanii stau pe resursele minerale de 1 trilion de dolari, de care lumea are nevoie disperată
Editor : Luana Pavaluca
